Notiunea de closure in PHP, desi a aparut in PHP 5.3, a fost realizata intr-un mod adecvat abia in 5.4, asa cum am mai spus-o si pe blogul meu.

Wikipedia ne spune:

In computer science, a closure (also lexical closure or function closure) is a function or reference to a function together with a referencing environment—a table storing a reference to each of the non-local variables (also called free variables) of that function.

In PHP nu este un concept foarte popular sau foarte cunoscut. De multe ori acesta este confundat cu Anonymous Functions. In limbajele functionale totusi, acest concept este foarte popular, pentru ca acolo este cu adevarat nevoie de el!

Scheme

Cand Brendan Eich a conceput JavaScript, s-a bazat pe limbajul Scheme si a ajuns sa faca o implementare a acestuia cu o sintaxa de C. Sintaxa C era si este in continuare mult mai populara, iar atunci (1995) limbajul Java era foarte “la moda”.

Sintaxa Scheme este similara cu sintaxa Lisp, in sensul ca se folosesc paranteze in jurul expresiilor pentru a le rula. Operatorii sunt definiti ca si functii si la fel ca o si in cazul functiilor, se pun in partea stanga a parantezei.

Sa luam un exemplu de closure in Scheme:

1(define (make-counter)
2  (let ((count (begin 
3                 (display "run parent function and return 0") 
4                 )))
5    (lambda ()
6      (set! count (+ count 1))
7      (begin 
8        (display "inside child function ") 
9        count))))

Functia principala seteaza o variabila “count”, cu valoarea 0 si afisaza “run parent function and return 0”, apoi intoarce o alta functie lambda, care incrementeaza variabila definita in functia principala si apoi afisaza “inside child function”.

Functia rezultata din executia functiei principale o stochez intr-o variabila pentru a o putea rula ulterior de mai multe ori:

1> (define counter (make-counter))
2run parent function and return 0
3> (counter)
4inside child function 1
5> (counter)
6inside child function 2

Cu alte cuvinte, de fiecare data cand apelez (make-couter), acesta va intoarce o functie noua care are acces la mediul in care a fost creata. Daca pare ciudat din pricina sintaxei, promit ca in JavaScript va parea mult mai natural.

Acest concept este foarte interesant pentru incapsulare. Mediul la tipul cand functia parinte este executata se poate incapsula, iar ulterior se va folosi de accest mediu fara grija ca acesta se poate schimba din cauze exterioare.

Pentru limbajele functionale acesta este un concept foarte interesant. Cand vine vorba de limbaje obiectuale totusi, conceptul aproape inutil, pentru ca obiectele au si ele rolul de incapsulare.

JavaScript

JavaScript a fost de la inceput un hibrid, un limbaj functional, orientat obiect, cu mostenire bazata pe prototype. Iar daca acestea nu erau suficiente, sintaxa a fost preluata din Java (C).

JavaScript nu a mostenit multe de la Scheme, dar a mostenit conceptul de closure.

Un motiv pentru care era nevoie de closure in Scheme este acela ca daca o functie nu gaseste o variabila in mediul in care se afla, o va cauta in mediul superior. Sa luam un exemplu:

1(define x 1)
2(define (add-in-env y) (+ x y))

Daca apelam add-in-env cu 2:

1(add-in-env 2) -> 3

Pare la fel de ambiguu ca si in JavaScript, dar nu este tocmai asa. In Scheme sa faci mutatie nu e la fel de usor, simplu si transparent, deci o operatie ulterioara de:

1(define x 2)

va rezulta intr-o eroare.

In JavaScript a rezultat un hibrid. Mutatia este permisa, dar notiunea de a cauta o variabila in mediul in care te afli a ramas:

1var x = 1;
2var add_in_env = function (y) {
3   return x + y;
4}
5
6add_in_env(2); // rezulta 3

Pana aici e ok, dar pentru:

1x = 2;
2add_in_env(2); // rezulta 4

In acest caz, lucrurile scapa foarte usor de sub control.

Dar, ca sa rezolvam problema, putem pur si simplu sa definim variabila in mediul care isi va termina executia (se va inchide = will close):

 1var make_counter = function () {
 2   console.log("run parent function and set counter to 0")
 3   var count = 0;
 4
 5   return function () {
 6       count = count + 1;
 7       console.log("inside child function");
 8       return count;
 9   }
10}
11
12var counter = make_counter();
13console.log(counter());
14console.log(counter());
15
16var counter2 = make_counter();
17console.log(counter2());
18console.log(counter());
19console.log(counter2());

Outputul va fi:

 1run parent function and set counter to 0
 2inside child function
 31
 4inside child function
 52
 6run parent function and set counter to 0
 7inside child function
 81
 9inside child function
103
11inside child function
122

Chiar daca functia principala si-a terminat executia, mediul din interiorul ei este pastrat ca un closure pentru functia care a fost intoarsa. Doar in momentul in care si subfunctia nu mai are referinte catre ea memoria alocata pentru closure va fi dezalocata.

Chiar daca JavaScript are obiecte, acestea nu au metode private. O abordare este sa pui un “_” (underscore) in fata numelui functiei si sa o consideri privata. Din punctul meu de vedere asta este ca si cum ii rogi pe cei care vin dupa tine sa o considere o functie privata. Evident acest lucru nu este tocmai consistent.

Sa luam un exemplu:

1var obj = {
2   _secretFunction : function (key) { console.log(‘do secret ’ + key) },
3   doStuff : function (key) { this._secretFunction(key) }
4}
5
6obj.doStuff(‘stuff’); // do secret stuff

Aparent avem o metoda publica “doStuff” si una privata “_secretFunction”. Totusi nu poti preveni un utilizator sa apeleze “_secretFunction”, sau mai rau, sa o modifice:

1obj._secretFunction = function (key) { console.log('new secret ' + key); }
2
3obj.doStuff('stuff'); // new secret stuff

Daca vrem ca functia sa fie ascunsa, iar acest lucru sa fie evident pentru toata lumea, din nou putem folosi un closure:

 1var obj = (function () {
 2   var secretFunction =  function (key) { console.log(‘do secret ’ + key) }
 3
 4   return {
 5      doStuff : function (key) { 
 6         secretFunction(key) 
 7      }
 8   }
 9})();
10
11obj.doStuff(‘stuff’); // do secret stuff

Pentru ca functia parinte se va executa la inceput, practic spatiul in care a fost definit secretFunction si-a terminat deja executia, incapsuland logica. Obiectul intors poate sa apeleze functia pentru ca este definit in acelasi mediu ca si obiectul.

Pare complicat prima data, dar de fapt este foarte simplu cand intelegi conceptul.

Si apoi a fost… PHP

PHP inglobeaza multe optiuni diferite. PHP s-a dezvoltat initial ca un framework Perl, ulterior engine-ul fiind scris in C.

PHP este un limbaj dinamic care inglobeaza foarte multe concepte, de la obiecte, interfete si functii anonime, pana la goto labels. Nu este foarte clara directia in care ar trebui sa se dezolte limbajul, mai degraba ofera posibilitatea pentru abordari diferite.

In istoria ciudata a PHP, undeva in versiunea 4 a fost introdusa o sintaxa pentru Anonymous Functions, dar abia in PHP 5.3 a aparut o versiune mai “normala“.

Tot in versiunea 5.3 a fost introdusa si prima varianta de closures:

 1$scalar = 5;
 2
 3$closure = function () use ($scalar) {
 4     return 'Scalar: ' . $scalar . PHP_EOL;
 5};
 6
 7echo $closure(); // Scalar: 5
 8
 9$scalar = 7;
10
11echo $closure(); // Scalar: 5

Versiunea functioneaza in mare parte, dar trebuie sa specifici ce vei trimite catre closure.

Si mai exista cateva inconveniente:

 1<?php 
 2class Foo {         
 3   private function privateMethod() {                 
 4      return 'Inside private method';         
 5   }
 6
 7   public function bar() {                 
 8      $obj = $this;                 
 9      return function () use ($obj) {                         
10         return $obj->privateMethod();
11      };
12   }
13}
14
15$obj = new Foo();
16$closure = $obj->bar();
17echo $closure();
18
19Fatal error:  Call to private method Foo::privateMethod() from context '' in [...][...] on line 10

Nu functioneaza pentru ca nu poti trimite $this ca parametru la closure, iar daca faci artificiul de mai sus tot nu vei putea accesa metodele private. Nu uitati, asta se intampla in PHP 5.3.

Ideea de a introduce acest tip de closure mi se pare bizara. Nu este prima daca cand in PHP se introduce un feature “bizar”, dupa cum vorbeam mai sus si de Anonymous Function. Pare work in progress.

Cred ca toata lumea se astepta ca acest feature sa functioneze la fel ca in JavaScript. Cred ca doar datorita JavaScript conceptul de closure a devenit atat de popular.

In versiunea PHP 5.4 lucrurile s-au mai schimbat, avem in sfarsit closures asa cum ne asteptam:

 1class Foo {
 2   private function privateMethod() {
 3      return 'Inside private method';
 4   }
 5
 6   public function bar() {
 7      return function () {
 8         return $this->privateMethod();
 9      };
10   }
11}
12
13$obj = new Foo();
14$closure = $obj->bar();
15echo $closure(); // Inside private method

Functioneaza!

Poti chiar sa spui:

1unset($obj);
2echo $closure();

si va functiona, pentru ca obiectul in interiorul caruia a fost definit closure-ul a ramas in memorie pana cand se va termina executia scriptului, sau se va apela:

1unset($closure);

Pentru mai multe detalii despre cum functioneaza closure in PHP 5.4, puteti citi acest blog.

De ceva mai bine de un an de zile am inceput sa lucrez pe platforma Magento. In primavara anului trecut, un coleg de la Optaros si-a dat examenul de certificare pentru Magento Developer Plus. De atunci a inceput sa-mi placa ideea de a da certificarea, mai mult ca sa ma motiveze sa invat dedesubturile Magento.

Acum cateva luni am fost inscris intr-un grup de studiu pentru certificare in cardul companiei. Aceasta a fost prima data cand am fost sponsorizat pentru o certificare (da, pana acum totul a fost pe banii mei). Sa te pregatesti in cadrul unui grup a fost o cu totul alta experienta.

Cei care au mai multa experienta intr-un anumit domeniu echilibreaza situatia pentru ceilalti si pot oferi explicatii mai bune din propria lor experienta. E mai usor sa intelegi cand ai exemple concrete, decat sa incerci sa-ti imaginezi scenarii.

Certificarea este disponibila prin Prometric. Deci, cand te-ai hotarat, poti intra pe site sa cumperi un voucher si sa iti programezi examenul.

Pretul unui voucher este de 260$, nu foarte mic, dar daca reusesti sa-ti convingi seful sa il plateasca, probabil nu va fi asa grav. 🙂

Dar sa trecem la subiectul mai interesant, pregatirea.

Materiale
Magento nu sta prea bine la subiectul asta, materialele sunt putine si nu sunt centralizate.

Sursele mele au fost:
– Magento® Certified Developer Plus Exam Study Guide – e imperativ sa citesti ghidul si sa incerci sa gasesti raspunsurile la toate intrebarile.
– Magento training – in special Fundamentals of Magento Development
– bloguri – nu vreau sa dau nume, sunt multe si multi care scriu despre problemele pe care le intalnesc si care povestesc despre ce este examenul.

Din pacate nu ai modalitatea, cum este la PHP, ZF sau Symfony, sa gasesti cam tot ce ai nevoie intr-un singur loc. Practic, depinde de noroc si skilluri de cautare, nu exista mereu o “varianta oficiala”. Lucrurile devin mai ciudate cand gasesti mai multe abordari in functie de versiune.

Cum m-am pregatit eu
Am inceput cu trainingul video. Nu este perfect, dar ajuta mult. Cred ca problema pentru majoritatea certificarilor este ca nu lucrezi cu toate modulele disponibile, la fel cum in PHP nu ai posibilitatea sa lucrezi prea mult cu socketuri si streamuri.

Chiar daca nu primesti codul si uneori sunt greu de urmarit si transcris exemplele, cred ca tutorialele video sunt una dintre cele mai importante surse in momentul actual.

In al doilea rand, cu Study Guide-ul in mana, am inceput sa incerc sa raspund la intrebarile din el. Cand am intrat in study group, munca s-a impartit la toti cei din grup. Avantajul meu a fost ca era a doua generatie de grup si am putut profita de documentatia deja construita de primul grup.

Daca te pregatesti singur, cred ca cel mai important este sa incepi, este cel mai greu pas. Iar daca nu stii de unde sa incepi, cauta pe Google intrebarile din Magento, sunt multi care au scris deja explicatiile.

Cel mai usor se gasesc raspunsuri pentru intrebarile de la primele capitole. Pe masura ce numarul capitolului creste si rezultatele pe Google scad.

Dar dupa primele intrebari ar trebui sa intelegi despre ce este vorba si teoretic nu vei mai avea nevoie de documentatie.

Foloseste Mage::log(Varien_Debug::backtrace(true, false)); pentru stack trace si xdebug (http://xdebug.org/) pentru a urmari ce se intampla in spate.
Cu rabdare, toate intrebarile isi gasesc raspunsul.

Pentru ca a fost un grup, studiul a fost mult mai usor pentru mine, dar chiar si asa, pentru a fi sigur de raspuns am studiat adanc in cod.

Examenul
Unele intrebari sunt dificile, dar sunt si intrebari accesibile. Cam toate gradele de dificultate se intalnesc in examen.

Pentru Plus, examenul dureaza 2h, nu 2.5h, cum scrie in guide.

Daca optezi pentru Plus, exista 11 intrebari de Enterprise si de dificulatate mai ridicata, din care trebuie sa rezolvi 7 corect, practic in asta consta diferenta de dificultate. Aici conteaza cata experienta ai pe Enterprise.

In fiecare ghid subiectele sunt defalcate procentual pe capitole.

Pentru ca la certificarea fara Plus nu exista intrebari de Enterprise inseamna ca trebuie raspunzi doar la procentul necesar ca sa iei examenul, nu sa faci un minim pentru un anumit capitol.

Lucrurile care se fac in mod uzual sunt studiate in amanunt, e important sa intelegi cum functioneaza fiecare functie pe care se pune accentul din fiecare modul si ce fac toate tag-urile din fisierele xml.

In general sunt lucruri cu care lucrezi, sau mai bine zis cu care este o probabilitate buna sa lucrezi din modulele listate in ghid.

Dupa examen
Inainte sa iesi din sala vei afla daca ai trecut sau nu. Cand iesi din sala vei primi o hartie cu numarul de intrebari corecte din totalul de intrebari pe fiecare sectiune.

In cazul in care nu ai avut succes, vei primi de la Magento un mail cu un voucher cu o reducere pentru o ulterioara incercare. Ei spun ca ar trebui sa mai studiezi cam 3 saptamani inainte de a incerca din nou. Oricum, dupa ce ai dat examenul o sa ai o viziune mai buna daca esti pregatit sau nu pentru o noua incercare.

Dupa cateva zile (cred ca 3 in cazul meu) vei putea sa-ti vezi si profilul pe site-ul Magento, pentru referinta.

Diploma ajunge cam intr-o luna in Romania, la adresa care este trecuta pe site-ul Magento.

Multa bafta!

A mai trecut un an fara suport nativ de unicod in PHP. Da, nu a aparut inca PHP6, in caz ca cineva chiar se mai intreba asta…

In schimb, versiunea care a aparut este PHP 5.4. Cu aceasta versiune cred ca nu au fost adaugate decat lucruri de finete, nu mai e o schimbare asa de mare cum a fost in cazul PHP 5.3. In PHP 5.4, schimbarea majora o reprezinta traits si, favorita mea, noua varianta de closure.

Dupa cum anul trecut cuvintele cheie au fost Drupal si Magento, anul acesta cuvantul cheie a fost doar Magento.

Acum doua luni, mai mult fortat de imprejurari, am sustiunut examenul de certificare pentru Magento Plus. Pentru aceasta certificare, angajatorul meu, Optaros, a avut o influenta majora. Am fost mai mult sau mai putin obligat sa-l sustin si alaturi de asta a trebuit si sa facem parte dintr-un study group organizat de companie.

Nu am mai facut parte dintr-un study group din facultate si trebuie sa recunosc ca uitasem utilitatea lui. Cei care aveau mai multa experienta cu Magento (fata de mine care am putin mai mult de un an), au ajutat foarte mult la clarificarea unor probleme si la documentarea lor.

Dar mai multe despre asta intr-un alt blog, care va urma curand (sper)…

Oricum, dupa ce a trebuit sa studiez atat de in detaliu Magento, trebuie sa recunosc ca am mult mai mult respect pentru platforma. Dupa ce analizezi arhitectura din spate, incepi sa percepi altfel lucrurile. Arhitectura este foarte interesanta si destul de flexibila, lucru care te face sa treci cu vederea unele neajunsuri.

Acum ca a inceput un nou an, imi doresc sa public mai mult, cred ca in ultima perioada nu am fost foarte “productiv” cand vine vorba de publicat, fie ca este text sau cod.

Si anul acesta mi-am propus sa sustin cel putin un examen de certificare. Cum certificarea de Magento era in plan de abia pentru anul acesta, inca mai am optiuni pe lista.

Cam atat despre 2012 si planurile pentru 2013.

Va doresc un 2013 extraordinar!

Acesta este un mic proiect destinat utilizatorilor de Microsoft Windows!

Este un utilitar pentru Text To Speech scris in HTML si JavaScript. Aplicatia ruleaza ca HTML Application.

Am scris aceasta aplicatie de 3 ori pana acum, pentru ca am pierdut primele variante. Intr-un final m-am gandit ca poate si altii pot profita de pe urma lui.

Pentru utlizatorii Linux o alternativa este: eSpeak.

Mai multe detalii pe pagina proiectului.

Uneori trebuie sa suprascriem un observator (observer). Prima metoda care vine in general in minte este suprascrierea modelului. In general se numeste Observer.php, pentru ca aceasta este “best practice”.

Dar NU, nu trebuie suprascris modelul. Oricum Observer.php nu extinde nimic si in general contine toti observatorii pentru modul, deci nu poti suprascrie in mai multe module acelasi observer.

Cum functioneaza?
In magento cand se adauga un nou observer, acesta trebuie sa aiba un identificator unic. Acest identificator este cheia!

De fapt, mai este un element: “zona”. Cand se face Mage::dispatchEvent(…) se vor rula evenimentele dupa “zona” si dupa “identificator”.

De exemplu sistemul de notificari din admin, care se leaga de evenimentul “controller_action_predispatch”, va rula:

1=> "global"(zona)
2=> "controller_action_predispatch"(event)
3=> "adminnotification"(identificator)

apoi:

1=> "adminhtml"(zona)
2=> "controller_action_predispatch"(event)
3=> "adminnotification"(identificator)

Daca era vorba de un event in frontend, ar fi fost: “global” apoi “frontend”.

Suprascrierea
Suprascrierea, de fapt, consta intr-un observer definit in aceeasi zona de config ca evenimentul initial(global, frontend sau adminhtml), atasat la acelasi eveniment si cu acelasi identificator cu cel initial (ex: adminnotification).

Sa zicem ca trebuie sa suprascriem “adminnotification”. Acest observer se afla in modulul Mage/AdminNotification. Identificatorul unic este in etc/config.xml:

 1...
 2  <adminhtml>
 3...
 4    <events>
 5      <controller_action_predispatch>
 6        <observers>
 7          <adminnotification>
 8            <class>adminnotification/observer</class>
 9            <method>preDispatch</method>
10          </adminnotification>
11        </observers>
12      </controller_action_predispatch>
13    </events>
14...
15  </adminhtml>
16...

Din exemplul de mai sus putem vedea:
– zona: adminhtml
– event: controller_action_predispatch
– identificator: adminnotification

Fisierul de activare a modulului va fi: app/etc/modules/CP_AdminNotification.xml

 1<?xml version="1.0"?>
 2<config>
 3  <modules>
 4    <CP_AdminNotification>
 5      <active>true</active>
 6      <codePool>local</codePool>
 7      <depends>
 8        <Mage_AdminNotification/>
 9      </depends>
10    </CP_AdminNotification>
11  </modules>
12</config>

Am adaugat si dependinte pentru ca fara acel modul, modulul de fata este iuntil.

Este “best practice” sa denumesti un modul suprascris la fel ca modulul initial.

Fisierul de configurare pentru modul va contine practic tot ce avem nevoie pentru suprascriere: zona, event si identificator. Fisierul se afla in app/code/local/CP/AdminNotification/etc/config.xml:

 1<?xml version="1.0"?>
 2<config>
 3  <modules>
 4    <CP_AdminNotification>
 5      <version>0.0.1</version>
 6    </CP_AdminNotification>
 7  </modules>
 8  <global>
 9    <models>
10      <cp_adminnotification>
11        <class>CP_AdminNotification_Model</class>
12      </cp_adminnotification>
13    </models>
14  </global>
15  <adminhtml>
16    <events>
17      <controller_action_predispatch>
18        <observers>
19          <adminnotification>
20            <class>cp_adminnotification/observer</class>
21            <method>overwrittenPreDispatch</method>
22          </adminnotification>
23        </observers>
24      </controller_action_predispatch>
25    </events>
26  </adminhtml>
27</config>

Observerul ar trebui sa contina noua logica. Fisierul este in app/ code/local/CP/AdminNotification/Model/Observer.php, asa cum era si evident, dupa structura de mai sus.

1<?php
2
3class CP_AdminNotification_Model_Observer {
4
5  public function overwrittenPreDispatch(Varien_Event_Observer $observer) {
6    // noua logica din observer
7  }
8}

Dezactivarea
Dezactivarea este destul de similara cu suprascrierea, diferenta este in config si faptul ca nu mai este nevoie de un fisier observer, pentru ca nu mai exista o noua logica.

Noul fisier de config.xml este:

 1<?xml version="1.0"?>
 2<config>
 3...
 4  <adminhtml>
 5    <events>
 6      <controller_action_predispatch>
 7        <observers>
 8          <adminnotification>
 9            <type>disabled</type>
10          </adminnotification>
11        </observers>
12      </controller_action_predispatch>
13    </events>
14  </adminhtml>
15</config>