-
IT-ul este probabil unul dintre cele mai dinamice domenii de pe piata de locuri de munca, iar oamenii reprezinta o resursa foarte importanta si totodata limitata.
Si totusi oamenii vin si pleaca destul de des, iar cei mai multi se plang de lipsa motivatiei.
Totul se va termina acum cu acest ghid simplu pentru motivarea programatorilor si nu numai!
Programatorii au nevoie de probleme “challenging”, tot timpul spun ca vor lucruri mai noi si mai challenging, nu?
Da-i un challenge adevarat! Pune-l sa obtina specificatii de la un client care nu stie ce vrea, lasa-l sa se chinuie, eventual lasa-l singur, sa simta adrenalina unei provocari adevarate!
Trebuie retinut ca un programator nu este decat un Project Manager reprimat, da-i sansa sa se exprime!
Dar nu trebuie sa te opresti aici, nu exista provocare mai mare decat sa lucrezi la mai multe lucruri in acelasi timp. O idee buna ca sa maresti complexitatea este sa-i dai ocazia sa lucreze la mai multe proiecte in paralel. Da-i ocazia sa aiba mintea ocupata cu lucruri cat mai diferite, diversitatea este mereu buna, nu?
Un secret pentru a exploata diversitatea la potential maxim este sa aiba atributii diferite pe diferite proiecte, poate un proiect care implica management sa alterneze cu unul de mentenanta. Este pacat sa nu aiba parte de suficienta diversitate!
Scrie prea mult cod? Trebuie sa faci ceva in sensul asta! Atunci cand un programator sta concentrat si lucreaza la ceva nu este nimic altceva decat un strigat disperat dupa atentie. Trebuie sa faci ceva ca sa intrerupi cercul acesta vicios, este de datoria ta ca manager sa-l salvezi!
Trebuie sa gasesti un mod sa-l intrerupi: incearca cu cateva sedinte, ajuta mereu. Daca pare dornic sa iasa din sedinta, este doar un semn ca isi doreste sa intre in urmatoarea sedinta!
In timp o sa observi ca oamenii cu cat sunt mai buni la scris cod, cu atat isi doresc mai tare sa nu mai aiba timp sa faca asta. Totusi, nu iti va spune asta, sau, chiar daca iti spune, este doar pentru ca el nu stie ce-si doreste cu adevarat.
Iar pana la urma, daca ii place atat de mult sa scrie cod, poate ar trebui sa-l duci la nivelul urmator si sa-l pui sa si-l testeze singur. Pana la urma, daca el l-a scris, cine altcineva sa stie mai bine cum sa-l testeze?
Mai este un lucru de mentionat legat de cod in contextul unui challenge. Cand vine un programator la interviu, ce spune el de fiecare data este “vreau sa invat lucruri noi”. Cum aplici aceasta dorinta? Simplu, trebuie doar sa-l pui sa faca ceva ce nu stie! Asa ii prezinti ceva ce este nou si challenging in acelasi timp. Este programator PHP? Nu-i nimic, da-i un proiect de Java! Este programator de Java? Nimic mai simplu, da-i un proiect Objective-C! Poate uneori este greu sa gasesti noi tehnologii pe care nu le cunoaste si pe care nu a incercat deja sa le invete, dar fericirea unui programator nu este un lucru usor de obtinut!
Sa nu cazi in greseala da a acorda salarii corelate cu postul, nu-ti face griji, salariul este confidential, nu vorbeste nimeni despre el. In special atunci cand recomanda un prieten, in mod sigur nu o sa se intereseze de salariul care i-a fost oferit acestuia, doar este confidential, ar fi lipsa de etica profesionala sa se intereseze, nu ar trebui sa-ti faci griji in acest sens.
Si, ca tot am mentionat interviuri, poate uneori te gandesti ca procesul de angajare trebuie sa produca rezultate coerente. Nimic mai gresit, de ce este nevoie cu adevarat? Asa cum am spus si mai devreme: Diversitate! Am citit un articol acum ceva vreme despre firme chinezesti care angajeaza femei frumoase pentru a stimula mediul. Mereu trebuie sa gasesti moduri noi de a integra ultimele tendinte, dar daca tu ai doar posturi tehnice deschise, trebuie sa te descurci cu ce ai. Poate te gandesti ca a angaja pe criterii estetice poate fi problematic uneori, mai ales cand sunt posturi tehnice. In acest caz trebuie sa-ti dai seama ca motivarea trebuie gandita si la scara larga. Da, poate unele echipe o sa se adapteze mai greu la acesti noi membri ai echipei, dar daca persoana respectiva o sa se faca remarcata in orice fel, inseamna ca ai facut o treaba buna!
Sa nu uitam de traininguri si conferinte. Cand ai vorbit ultima oara cu un programator si a zis ca nu-si doreste un training sau sa mearga la conferinte de specialitate?
Motivatia trebuie mentinuta, ca orice alta dorinta. Exista doua componente: dorinta pentru ceva si, nu in ultimul rand, lipsa acelui ceva dorit. Daca iti doresti ceva este pentru ca nu il ai inca, nu-i asa?
Daca nu ai inteles deja, solutia este simpla: nu-l lasa sa aiba acel ceva dorit. Vrea un training? Organizeza trainingul, apoi ai grija sa trimiti persoanele care sunt cel mai putin interesate la el. El o sa vada ca se poate, chiar daca nu pentru el.
Poate asta o sa fie uneori un challenge si pentru management, dar cu multa atentie este realizabil! Pastreaza dorinta vie!
Un alt sfat legat de traininguri: pentru a pastra dorinta vie este util sa-l trimiti la traininguri de care nu este interesat, dar de care este interesat altcineva. Asa o sa ai mereu angajati interesati de traininguri si care fac traininguri, dar care sunt motivati in continuare!
Atunci cand munceste nu trebuie sa vada utilitatea muncii lui, este foarte important. Daca o sa o vada, cum o sa mai fie motivat sa continue? E ca si cum urci un munte, de ce sa-l mai motiveze urcarea daca a vazut cat este de sus? Trebuie sa ai grija sa nu-si dea seama unde a ajuns: este bine sa nu aiba acces la statistici ca nu cumva sa aiba un sentiment de finalitate, de tinta atinsa, de tel realizat, cum ar mai putea fi un challenge atunci?
Si nu uita sa nu-i arati incredere, trebuie sa o construiasca singur. Trebuie sa-i dai o tinta si apoi sa o mentii doar o tinta. Intr-adevar, o tinta atinsa provoaca placere si satisfactia muncii, dar oare tu asta iti doresti sa-i oferi? Gandeste-te la asta putin, de fiecare data cand il lauzi pentru munca realizata o sa mai fie motivat? De ce sa incerci sa-l stimulezi sa se autodepasasca cand poti sa-l stimulezi sa atinga o tinta pe care nu o poate atinge. Nu-i arata ca ai incredere in el, lasa-l sa se chinuie, sa simta challenge-ul.
O vorba spune: “drumul cunoscut e cel mai scurt”. Totusi, unii incearca sa automatizeze lucrurile rudimentare. Practic incearca sa scape tocmai de drumul cunoscut. Efectiv, daca il opresti din automatizarea proceselor il ajuti sa ramana ocupat, il ajuti sa aiba o minte ocupata, iar o minte ocupata este o minte activa!
Si, in al doilea rand, cu aceasta abordare il ajuti sa-si mentina locul de munca. Poate el nu-si da seama, dar daca o sa-si piarda utilitatea cand o sa ramana tocmai fara task-urile pe care, pana la urma, le si cunostea atat de bine, pentru ca le-a facut de atatea ori… Programator sau nu, nu trebuie sa-l lasi sa fie inlocuit de un robot!
In al treilea rand este satisfactia drumului cunoscut – nu-l lasa sa deturneze de la el, oricum, la cat este de cunoscut, ar trebui sa fie destul de scurt.
Nu in ultimul rand trebuie sa-l inveti importanta managementului. Trebuie sa vada ca il poti ajuta, ca tu esti cheia catre succesul lui. Ca sa ii arati acest lucru, trebuie mai ales sa ai incredere in tine. Incearca sa organizezi o petrecere fara sa-l chemi. Nimic nu spune mai mult “puteam sa fiu si eu acolo” decat faptul ca nu ai fost acolo.
Un alt mod este sa-ti organizezi o calatorie de afaceri intr-o locatie exotica. Nu-ti face griji, nu este important sa ai efectiv ce sa faci acolo. Cat timp esti acolo, nu uita sa te distrezi, este foarte important sa stie si el asta. Cand o sa fie obositor trebuie sa-ti aduci aminte ca nu faci asta pentru tine, faci asta pentru el si imaginatia lui!
Poate unele sugestii nu functioneaza la toata lumea, dar trebuie sa incerci sa combini cat mai multe pentru a avea parte de un succes real si programatori cu adevar motivati!
Nu incerca sa identifici aceasta lume utopica, pentru ca orice asemanare cu realitatea cotidiana este pur intamplatoare.
-
Gata, razboiul s-a terminat, PHP7 s-a lansat, iar PHP6 va ramane doar o legenda, o poveste a versiunii care nu a existat.
Dupa o vreme nu cred ca se mai astepta nimeni sa apara, au trecut totusi aproape 10 ani, dintr-un total de 20 de ani de viata pentru PHP.
Dar cum se poate ca o versiune atat de asteptata sa nu apara de loc?
Sa incepem cu inceputul, cand, acum aproximativ 10 ani, PHP devenea un limbaj “serios”. Dupa versiunea PHP5, model obiectual avea in sfarsit vizibilitate specifica pentru metode si proprietati, obiectele nu mai erau copiate, ci trimise prin referinta. Aceste facilitati au generat o multitudine de framework-uri obiectuale, care acum erau destinate si mediului enterprise, nu doar pentru site-uri micute.
In tot acest context exista o problema, internationalizarea.
Asa a aparut PHP6, trebuia sa fie un limbaj care sa foloseasca nativ Unicode, mai specific UTF-16. Asa totul se va procesa intr-un format unic si international.
Proiectul a fost pornit si intretinut de Andrei Zmievski. Poate astazi nu multi au auzit de Andrei, dar acum 10 ani era foarte popular pentru proiecte precum Smarty si PHP-GTK.
Dupa cativa ani proiectul a ramas intepenit, iar atunci a aparut PHP5.3. Acesta, desi aducea schimbari importante, nu era o versiune majora pentru ca inca mai era speranta ca intr-o zi va fi un PHP6.
Existau totusi niste oameni plini de speranta! Si mai ales, care au fost gata sa monetizeze speranta!
Fie ca unii au fost autori, iar altii editori, ei stiau un lucru legat de carti (in special de cele tehnice) ca au niste lucruri clare: un public tinta si o perioada in care este relevanta.
Dar sa analizam si niste rezultate.
PHP 6 and MySQL 5 for Dynamic Web Sites: Visual QuickPro Guide (3rd Edition) (Peachpit Press – 2008) – Larry Ullman
Larry a scris mai multe carti, printre care: “PHP and MySQL for Dynamic Web Sites: Visual QuickPro Guide (2nd Edition)” si evident “PHP and MySQL for Dynamic Web Sites: Visual QuickPro Guide”.
Intamplator am avut ocazia sa rasfoiesc toate cele 3 carti, dar nu in ordinea cronologica ci pur intamplator am inceput cu “PHP and MySQL for Dynamic Web Sites: Visual QuickPro Guide (2nd Edition)”. Ce e interesant este ca similitudinea este izbitoare, practic a pus un 6 in titlu si in rest aproape ca nu a schimbat cartea de loc.
In general toate cartile Visual QuickPro Guide sunt carti pentru incepatori, iar de la o editie la alta lucrurile nu se schimba prea mult, doar se adapteaza.
Professional PHP6 (Wrox 2009) – Ed Lecky-Thompson, Steven D. Nowicki (Thomas Myer)
Interesant este ca in imagine apar 3 persoane, dar pe Amazon.com si pe Wrox apar doar doua nume, de asta am tinut sa-l trec separat, este vorba de Thomas Myer.
Ma intreb oare daca Thomas Myer a cerut sa dispara, sau a fost scos? E bizar sa ai numele pe o carte dar sa nu apari in lista de autori pe site-ul editurii.
Nu intamplator exista si o “Professional PHP5” – Ed Lecky-Thompson, Heow Eide-Goodman, Steven D. Nowicki, Alec Cove.
PHP 6/MySQL Programming for the Absolute Beginner (Cengage Learning PTR – 2008) – Andrew B. Harris
Este intradevar o carte bizara, nu exista un echivalent de PHP5, ba chiar pe site-ul scriitorului nu mai exista alta carte de PHP: .
Exista oare un motiv? In cazul lui Larry Ullman era un alt subiect atins, un alt public tinta, dar in acest caz e doar ciudat, un singur autor, o singura carte de PHP si intr-o versiune fantoma, publicata in 2008.
PHP 6 Fast and Easy Web Development (Cengage Learning PTR – 2008) – Matt Telles, Julie C. Meloni
Fara prea multa dificultate am gasit si: “PHP Fast & Easy Web Development” – Julie C. Meloni
Ciudatenia acestei carti este ca Matt Telles nu mai are alta carte de PHP, desi are de Python, C# si C++.
Ceva imi spune ca poate el a fost adus doar ca sa actualizeze cartea originala la noul context. Am crezut ca este doar o parere presonala, doar ca la o cautare pe Google am gasit ca este si Technical Reviewer pentru “PHP 6/MySQL Programming for the Absolute Beginner (Cengage Learning PTR)”, carte care a fost prezentata anterior.
Beginning PHP 6, Apache, MySQL 6 Web Development (Wrox – 2009) – Timothy Boronczyk, Elizabeth Naramore, Jason Gerner, Yann Le Scouarnec, Jeremy Stolz
Cartea originala a fost evident: “Beginning PHP, Apache, MySQL Web Development” – Michael K. Glass, Yann Le Scouarnec, Elizabeth Naramore, Gary Mailer, Jeremy Stolz, Jason Gerner
Au iesit Michael K. Glass si Gary Mailer, iar in locul lor a intrat Timothy Boronczyk.
PHP a fost un limbaj foarte la moda in perioada respectiva, iar PHP6 a fost foarte asteptat.
Cum se poate totusi asta? Cum se poate sa existe atatea carti de la edituri importante pentru un limbaj de programare care nu a existat? Raspunsul este simplu: lacomie.
Exista doua explicatii posibile: ori autorul a incercat sa acapareze piata cu o noua versiune, ori editura a vrut sa forteze nota, in speranta de a capta piata. Probabil speranta era ca in momentul cand ar fi aparut, ar fi avut cartile deja disponibile pentru livrare.
Acesta este un alt motiv pentru care nu era un plan bun ca versiunea PHP NG sa devina PHP6, ar fi insemnat sa apara o versiune de PHP si sa aiba deja o serie de carti scrise, ba chiar scrise de cativa ani.
Pun pariu ca atunci cand s-a votat intre PHP6 si PHP7 erau niste editori plini de speranta.
In continuare, va urez lectura placuta!
-
Acum 20 de ani, Rasmus Lerdorf a anuntat aparitia unui nou tool, numit PHP.
Eu am intalnit PHP in 2004, dornic sa fac paginile mele HTML mai dinamice. Cineva mi-a recomandat PHP pentru ca era foarte simplu si usor de folosit. Pentru ca instalarea parea destul de complicata, am folosit PHP Triad. In cateva minute am fost gata sa-mi incep experimentele si am fost cucerit de feedbackul instant oferit.
Pe atunci eram student si cursurile erau bazate pe Pascal si C/C++. Nu-mi placea Pascal pentru ca era deja depasit, iar C avea un sistem complicat de lucru cu memoria si in loc sa ma preocup de gandirea logica, trebuia sa ma preocup de alocarea de resurse.
Acest limbaj nou pentru mine avea sintaxa asemanatoare cu C, dar fara bataia de cap a managementului de resurse. Eliminand acest impediment, am reusit sa-mi dezvolt gandirea logica si chiar sa devin un programator mai bun in general, nu doar in PHP.
In perioada respectiva, PHP nu era considerat un limbaj “serios” de programare, mai degraba unul pentru incepatori. La unul din primele interviuri la care am mers, angajatorul mi-a spus pe un ton cicalitor: “PHP este o jucarie, haide la noi si o sa inveti programare adevarata in ceva serios, cum este FoxPro!” Acela a fost unul din momentele care m-au ambitionat sa ma fac programator PHP.
11 ani mai tarziu, inca pot spune ca este limbajul meu de suflet si ca probabil nu as fi avut o cariera ca programator fara el.
Care a fost prima ta interactiune cu PHP?