Cum influenteaza rata de adoptie a noilor produse si/sau versiuni de soft dezvoltarea produselor pentru Web si cele de tip client-server?

Din perspectiva unui web developer, suntem restrictionati de serverele pentru care dezvoltam si browserele clientilor. De multe ori compromisurile merg foarte departe de dragul de a satisface o piata mai larga.

PHP

In prezent versiunea stabila de PHP este 5.3.0, totusi folosirea acestei versiuni in productie ar fi o decizie puierila. Versiunea a aparut de putin timp si probabilitatea de a gasi aceasta versiune pe serverele de hosting este foarte mica.

In mod logic o versiune mai potrivita este 5.2.10. Si totusi, daca versiunea 5 a aparut acum aproape 5 ani, de ce un framework popular precum CakePHP inca nu foloseste avantajele aduse de aceasta versiune? Pentru ca pana de curand o buna parte din serverele de shared hosting care aveau suport pentru PHP, aveau inca versiunea 4.

Cum se traduce asta in productie? Daca nu dezvolti produse interne sau pe servere proprii, sau asupra carora ai control, ar trebui sa fi constient ca produsul tau poate ar trebui sa fie compatibil si cu versiuni de PHP mai vechi, iar noile facilitatie nu trebuiesc folosite.

Trist si ridicol dar adevarat.

PHP 5.3 aduce destul de multe facilitati noi, dar pana aceste facilitati vor putea fi folosite in productie probabil vor mai trece cativa ani. Iar pana acestea vor ajunge si in framework-uri probabil si mai mult (de exemplu namespace-urile sunt utile in framework-uri).

MySQL

Versiunea stabila curenta este 5.1.36.  Versiunea 5.x, lansata in 2005 a adus multe facilitati noi, cateva dintre ele sunt: rutine stocate (functii si proceduri), triggere, views, cursori, information schema etc.

Rutinele stocate probabil reprezinta una dintre cele mai mari schimbari. Acestea sunt cel mai cunoscute probabil de la Oracle PL/SQL, desi MySQL le-a implementat dupa standardul ANSI SQL 2003.

Dar pentru ca MySQL 5.0 a stat mult in beta rata de adoptie este si aici foarte scazuta. Din nou, sunt aproape 4 ani de cand a fost lansata versiunea iar ea inca nu este suficient de raspandita.

Concluzia, pur si simplu nu se recomanda folosirea noilor facilitati daca nu vei putea controla serverul.

Browserele si JavaScript

Problema browserelor ii afecteaza atat pe programatori cat si pe designeri.

Probabil cel mai vechi browser folosit pe o scara inca destul de larga este Internet Explorer 6. Acesta a fost lansat in 2001, adica in urma cu 8 ani si este inca folosit de ~30% dintre utilizatori.

In 2001 JavaScript era considerat inca un limbaj de scripting infantil, care era folosit mai mult pentru efecte vizuale simple.

O data cu “descoperire” AJAX in 2005, JavaScript a prins din nou viata. JavaScript nu mai era doar un limbaj folosit pentru efecte vizuale reduse ci era privit ca o tehnologie de viitor.

Browsere cum ar fi FireFox, Opera, Google Chrome sau Safari au facut progrese mari pentru a imbunatatii viteza de executie pentru JavaScript. Pana si Internet Explorer 8 lucreaza mai bine cu JavaScript, dar este departe de a fi la fel de popular ca versiunea 6. Si ca sa fie completa problema Microsoft are o mare problema cu pastrarea compatibilitatii intre produsele sale.

Motivul pentru aceasta problema de adoptie a noilor versiuni Internet Explorer este de fapt sistemul de operare. Cel mai popular sistem de operare de la Microsoft este Windows XP. Acesta avea preinstalat Internet Explorer 6. Avand in vedere ca Windows Vista a intrat mult mai greu pe piata din pricina bug-urilor initiale, problemelor cu driverele, resurselor consumate si a altor probleme, a insemnat ca Windows XP a ramas inca foarte popular. Evident nu toti care folosesc Windows XP utilizeaza IE 6, multi au facut update sau pur si simplu folosesc alt browser. Dar multi dintre utilizatori folosesc acest browser care vine preinstalat.

Apropo de acest aspect, Windows 7 va fi distribuit in Europa fara IE instalat. Sunt foarte curios cum va influenta asta piata browserelor.

In ultima vreme telefoanele “smart phone” si dispozitivele PDA au devenit tot mai populare. Multa lume le foloseste pentru a naviga pe Internet. Deci dupa problema de compatibilitate cu browserele de pe PC, acum apare si problema de compatibilitate cu browserele de pe mobil. De exemplu, telefonul meu a venit cu doua browsere: Internet Explorer si Opera. Internet Explorer pentru mobil este groaznic, asa ca eu folosesc Opera care face o treaba buna.

Problema este ca multe dispozitive PDA/smart phone cu Windows Mobile au doar Internet Explorer in standard, si  revenim la problema anterioara.

Cand vine vorba de Apple cu renumitul iPhone browserul folosit este Safari (si cred ca nu se poate instala alt browser, dar nu sunt sigur ca mai este inca aceasta problema).

Deci atunci cand realizam o interfata sau o aplicatie JavaScript, ar trebuie sa luam in considerare cateva aspecte cum ar fi:

• dispozitiv (ex: PC, PDA, smart phone etc.)
• sistem de operare (ex: Windows, Linux, Mac, Symbian etc.)
• browser cu versiunea aferenta (Internet Explorer 6,7,8; FireFox, Safari, Opera etc.) HTML 5 este aproape aici, dar cand vine vorba de browsere ma intreb cand se va spune cu adevarat despre HTML 5 ca se poate folosi pe scara larga avand in vedere ca peste jumatate din piata in arest moment este dominata de IE 6 si 7.

Eu zic ca o sa fie cam 5 ani…

Si acesta este unul dintre motivele pentru care eu prefer FireFox!

Ca tot scriam de unelte utile si nepromovate in postul trecut, acum m-am gandit sa listez cateva plug-in-uri interesante pentru browserul meu favorit, FireFox!

Si acestea sunt cateva plugin-uri care mi se par utile cand vine vorba de development si nu numai:

YSlow – dezvoltat de Yahoo! pentru a urmarii cateva reguli de baza pentru viteza de incarcare a paginii

Web Development toolbar – adauga un toolbar cu diverse instrumente foarte utile pentru development

Firebug – unealta arhicunoscuta pentru debuging live de DOM si CSS

Live HTTP Headers – pentru a se vedea headerele care transmit in tranzactii si chiar genera raspunsuri

IE Tab – afisaza pagina in motorul de Internet Explorer… fara sa-l deschida, foarte util pentru teste de compatibilitate fara a fi nevoie sa se deschida o noua fereastra, iar schimbarea se face cu un singur click

ColorZilla – una dintre facilitatiile foarte interesante este care are un picker de culori care se poate folosi direct in browser, asta pe langa multe alte unelte

FireShot – pentru screenshot-uri de pagina direct in browser, una din facilitatile utile este ca se pot face screenshot-uri la intreaga pagina (inclusiv zonele care nu se vad)

MeasureIt – traseaza linii pentru a masura elemente din pagina

Venkman – debugger de JavaScript (despre care am mai scris)

FireFTP – client ftp pentru FireFox, simplu si util

Console2 – un inlocuitor mai avansat pentru Error console

Regular Expression Tester – cum spune si numele, unealta pentru expresii regulate

Nagios Checker – pentru monitorizarea serverelor

Live PageRank – pentru a vedea PR-ul paginii curente

Evident lista este scurta si nu sunt decat cateva plug-in-uri care le prefer eu. Lista completa este gigantica si cuprinde cam tot ce ai visat sa aiba un browserul si chiar mai mult.

Din ciclul unelte utile dar nepromovate, in aceasta seara avem o mica unelta numita Venkman. Unealta este realizata ca extensie pentru FireFox si se foloseste pentru debugging a codului JavaScript.

Nu stiu daca mi se pare mie sau chiar sunt foarte putine instrumente pentru asa ceva? Google Chrome are niste unelte foarte interesante pentru urmarirea proceselor JavaScript, iar probabil la polul opus se afla Internet Explorer cu niste mesaje deosebit de generice (si suficient de inutile) cu privire la erorile gasite.

Dar de multe ori nu sunt erori de cod ci erori de logica.

Dar sa revenim la Venkman, acesta ofera posiblitatea de a urmarii executia pas cu pas, de a opri un script sau de a continua. Imi aduce aminte de uneltele din Visual Studio pentru C++, evident nu este la nivelul acela dar este un mare pas inainte pentru JavaScript.

In ultimele luni am incercat sa fac mici joculete in JavaScript, iar o astfel de unealta mi se pare foarte utila pentru a urmarii executia pas cu pas.

Oricum mi se pare ca JavaScript a devenit doar de putin timp apreciat la adevaratul potential, iar aceste unelte aduc limbajul la nivelul la care merita.

A fost o data ca niciodata Internet Explorer 6. Sunt sigur ca toata lumea a avut placerea sa-l cunoasca, sa-l foloseasca etc.

Cand eram la inceputuri foloseam Internet Explorer ca sa testez ce faceam, pana sa aflu ca FireFox este mult superior pentru…. eh, e mai bun pentru orice.

Cand a aparut Vista ma gandeam ca unele lucruri o sa se schimbe, dar… nu a fost asa, iar Vista se pare ca a fost un dezastru mai mare decat era anticipat. O data cu asta XP a mai primit niste ani de gratie si o data cu el… Internet Explorer 6.

Sa nu ma intelegeti gresit Internet Explorer 6 chiar mi se pare un browser reusit, a fost chiar foarte bun la vremea lui, dar vremea lui a cam trecut! Cum poate compara cineva FireFox 3 cu el? Ca sa nu ne gandim ca IE 8 e pe drum, iar la noi IE 6 inca este cel mai popular.

Gata! Prea multi developeri si designeri frustati si chinuiti! Internet Explorer 6 trebuie sa dispara!

Ca tot postam zilele trecute legat de incompatibilitati cu adevarat enervante, zilele trecute am descoperit un bug care l-am plantat cu succes de mai bine de un an jumatate.

Aveam niste campuri, respectiv:

1<input id="cos1" name="cos20" type="text" />
2<input id="cos2" name="cos19" type="text" />
3<input id="cos3" name="cos18" type="text" />
4--------
5<input id="cos10" name="cos11" type="text" />
6<input id="cos11" name="cos10" type="text" />

Ideea era ca atunci cand trebuie sa verific din JavaScript sa o fac folosind un for() iar din PHP folosind numele.

Codul JavaScript arata cam asa:

1for(var i=1; i<=coshmax; i++)
2{
3     element = document.getElementById("cos"+i).value;
4     if(element>0 && !isNaN(element))
5           faCeva();
6}

Pana aici totul bine, am testat aplicatia de nenumarat ori si nu a fost nici o problema.

Pana acum cateva zile cand am primit o reclamatie ca exista o problema pe la ultimele optiuni, respectiv asta se traduce prin ultimele variabile. Am inceput sa testez in Internet Explorer pentru ca acesta era deschis, apoi am testat si in FireFox ca sa urmaresc codul JavaScript si surpriza… in FireFox mergea fara probleme.

Am pierdut aproape jumatate de ora holbandu-ma si punand alert()-uri ca sa inteleg ce se petrece, apoi am realizat: Internet Explorer nu face mare diferenta intre id si name.

Problema era ca atunci cand apelam id-ul cos10 primeam valoarea de la id=”cos10″, cand testam cos11 primeam valoarea de la name=”cos11″. Rezultatul: nu mai testam ultima variabila nicioada.

Evident solutia a fost simpla, am redenumit id-urile ca sa nu mai existe artibute name si id cu aceeasi valoare.

Cazul acesta nu a fost foarte “trist” pentru ca am rasit bug-ul si am putut sa trec mai departe la ce faceam, dar daca eram la final de program dupa o zi agitata cred ca rezultatul era cu totul altul.

Problema este cu atat mai ciudata cu cat daca uiti sa redenumesti un element poti sa te trezesti cu un bug de toata frumusetea, respectiv daca in loc sa dai la un element name ii dai id, o sa mearga in Internet Explorer si… cam atat, de ex:

1<input type="text" id="variabila" />

in Internet Explorer va fi trimis foarte frumos ca orice alta variabila, iar in alte browsere cum ar fi FireFox evident… nu!

Si dupa ce ca bug-ul asta era foarte greu de remarcat oricum nu aparea decat in cateva cazuri speciale, motiv pentru care a si stat linistit un an jumatate.