-
In ziua de azi se foloseste foarte mult XML, iar probabil cel mai bun exemplu este RSS-ul.
Pe de alta parte o unealta cum este DOM este foarte puternica dar si foarte greoaie. De exemplu daca doresti sa parcurgi un feed RSS nu e tocmai simplu. Aici apare SimpleXML. Acesta este facut in principiu doar pentru parcurgerea de fisiere XML desi are si metode pentru adaugare de elemente.
Citirea unui feed RSS
Primul lucru care trebuie facut este deschiderea fisierului:
1<?php 2// adresa unde se afla feed-ul rss 3$adresa = 'https://blog.claudiupersoiu.ro/feed/'; 4 5/* incarcarea dintr-un fisier */ 6// procedural 7$sxe = simplexml_load_file($adresa); 8 9// obiectual 10$sxe = new SimpleXMLElement($adresa, null, true); 11 12?>
O data incarcat fisierul XML, obiectul rezultat se poate vedea si folosind var_dump():
1var_dump($sxe);
In acest moment rezultatul va fi:
1object(SimpleXMLElement)#1 (2) { 2 ["@attributes"]=> 3 array(1) { 4 ["version"]=> 5 string(3) "2.0" 6 } 7 ["channel"]=> 8 object(SimpleXMLElement)#2 (7) { 9 ["title"]=> 10 string(15) "Claudiu Persoiu" 11 ["link"]=> 12 string(29) "https://blog.claudiupersoiu.ro" 13 ["description"]=> 14 string(27) "Blog-ul lui Claudiu Persoiu" 15 ["pubDate"]=> 16 string(31) "Mon, 18 May 2009 13:00:13 +0000" 17 ["generator"]=> 18 string(29) "http://wordpress.org/?v=2.7.1" 19 ["language"]=> 20 string(2) "en" 21 ["item"]=> 22 array(10) { 23 [0]=> 24 object(SimpleXMLElement)#3 (7) { 25 ["title"]=> 26 string(47) "Fisiere stocate in baza de date cu PHP si MySQL" 27 ........................... 28 ["pubDate"]=> 29 string(31) "Mon, 18 May 2009 13:00:13 +0000" 30 ["category"]=> 31 array(4) { 32 [0]=> 33 object(SimpleXMLElement)#13 (0) { 34 } 35 [1]=> 36 object(SimpleXMLElement)#14 (0) { 37 } 38 ........................... 39 } 40 } 41 ["guid"]=> 42 string(36) "https://blog.claudiupersoiu.ro/?p=395" 43 ["description"]=> 44 object(SimpleXMLElement)#17 (0) { 45 } 46 } 47 ................................. 48 } 49 } 50}
Acum, fiecare element trecut ca obiect are elementele subortonate ca proprietati. Elementele marcate ca array se parcurg ca atare.
De exemplu pentru a accesa titlul primului blog o sa avem:
1echo $xml->channel->item[0]->title;
Si sa zicem ca vrem sa listam ultimele intrari, nu trebuie decat sa parcurgem array-ul items:
1foreach($sxe->channel->item as $item) { 2 echo $item->title.' - '.$item->link.PHP_EOL; 3}
SimpleXML mai are si o metoda de XPath pentru a interoga un document XML. De exemplu sa zicem ca vrem sa cautam intrarile din blog fara sa parcurgem elementele:
1$items = $sxe->xpath('channel/item'); 2 3foreach($items as $item) { 4 echo $item->title.' - '.$item->link.PHP_EOL; 5}
Pentru namespace-uri SimpleXML are metodele: getNamespaces care intoarce un array cu NS-urile folosite, getDocNamespaces care intoarce un array cu NS-urile folosite si registerXPathNamespace pentru a creea un prefix la un namespace.
Citirea cursului valutar BNR
Sa luam ca exemlu practic. BNR puna la dispozitie cursul valutar in format XML. Informatiile importante sunt data cursului si cursul Euro.
Primul pas, deschidem fisierul si vedem ce NS-uri sunt folosite:
1// deschidem fisierul XML 2$sxe = new SimpleXMLElement('http://www.bnr.ro/nbrfxrates.xml', null, true); 3 4// extragem NS-urile 5$namespaces = $sxe->getNamespaces(true); 6 7// afisam NS-urile 8var_dump($namespaces);
Pentru a extrage informatiile ca trebuie sa inregistram NS-ul folosit apoi sa realizam interogarile:
1// conectarea la fisier 2$sxe = new SimpleXMLElement('http://www.bnr.ro/nbrfxrates.xml', null, true); 3 4// inregistrarea NS-ului pentru XPath 5$sxe->registerXPathNamespace('ns', 'http://www.bnr.ro/xsd'); 6 7// extragerea cursului Euro, 8//acesta este un element Rate la care atributul currency are valoarea EUR 9$EUR = $sxe->xpath('//ns:Rate[@currency="EUR"]'); 10 11// afisarea cursului Euro 12echo $EUR[0].PHP_EOL; 13 14// extragerea elementului data 15$Data = $sxe->xpath('//ns:Cube'); 16 17// afisarea datei cursului 18echo $Data[0]['date'];
Cam atat, iar acum avem cursul oficial pentru Euro direct de la BNR.
-
In continuare voi prezenta un mic tutorial despre stocarea fisierelor in baza de date.
Cand avem nevoie de stocarea fisierelor in baza de date? Un scenariu bun este atunci cand fisierele sunt confidentiale.
Dezavantajul principal este viteza de acces, cat timp mai este si o baza de date la mijloc asta va intarzia procesul de regasire/afisare.
Structura bazei de date:
1CREATE TABLE IF NOT EXISTS fisiere ( 2 ID int(10) unsigned NOT NULL AUTO_INCREMENT, 3 nume varchar(255) NOT NULL, 4 tip varchar(255) NOT NULL, 5 marime int(11) NOT NULL, 6 fisiere longblob NOT NULL, 7 timp int(11) DEFAULT NULL, 8 PRIMARY KEY (`ID`) 9) ENGINE=MyISAM
Trebuie sa stocam tipul, marimea si continutul fisierului propriuzis. Numele este retinut mai mult pt extensie.
Conectarea la baza de date:
1<?php 2// db.php 3mysql_connect('localhost', 'user', 'parola'); 4mysql_select_db('fisiere'); 5 6// am omis intentionat tag-ul de inchis pt PHP 7// ca sa am certitudinea ca nu se trimit headere
Fisierul de upload si listare:
In acest fisier se afla adaugare, stergerea si listarea fisierelor din baza de date
1<?php 2// legatura la baza de date 3include('db.php'); 4 5// mesaj de eroare 6$errmsg = NULL; 7 8// stergerea fisierului din BD 9if(isset($_GET['del'])) 10{ 11 $qr="DELETE FROM fisiere WHERE ID='".mysql_escape_string($_GET['del'])."'"; 12 if(!mysql_query($qr)) { 13 $errmsg = 'Fisierul nu a putut fi sters!<br>'; 14 } 15} 16 17// verificam daca a fost trimis un fisier si are diminesiunea mai mare de 0 18if($_FILES['fisier']['size'] > 0) { 19 20 // se citeste continutul fisierului 21 $content = file_get_contents($_FILES['fisier']['tmp_name']); 22 23 // se codeaza cu base64_encode pt a nu aparea probleme la caractere speciale 24 //si se sparge in bucati 25 $content = chunk_split(base64_encode($content)); 26 27 // se introduc datele in baza de date 28 $qr="INSERT INTO fisiere SET 29 nume ='".mysql_escape_string($_FILES['fisier']['name'])."', 30 tip ='".mysql_escape_string($_FILES['fisier']['type'])."', 31 marime ='".mysql_escape_string($_FILES['fisier']['size'])."', 32 fisiere='".$content."', 33 timp ='".time()."'"; 34 35 // se verifica daca datele au fost inserate cu succes 36 if(mysql_query($qr)) { 37 // daca datele au fost stocare cu succes se face refres la pagina 38 // pentru a evita cazul in care utilizatorul apasa "refresh" 39 header("Location: ".$PHP_SELF."?ok=1"); 40 exit(); 41 } else { 42 $errmsg = 'Eroare la upload<br>'; 43 } 44 45} 46?> 47<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" 48"http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd"> 49<html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"> 50<head> 51<meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" /> 52<title>Fisiere</title> 53</head> 54 55<body> 56<?php 57if($_GET['ok']==1) echo "fisierul a fost incarcat!"; 58// afisaza mesajul de eroare daca acesta exista 59if($errmsg) echo $errmsg; 60?> 61 62<?php 63// selecteaza fisierele din BD 64$qr="SELECT * FROM fisiere ORDER BY timp"; 65$rez=mysql_query($qr); 66if(mysql_num_rows($rez)>0) { 67?> 68<table border="1"> 69 <tr> 70 <td>ID</td> 71 <td>Nume</td> 72 <td>Ora</td> 73 <td>Descarca</td> 74 <td>sterge</td> 75 </tr> 76 <?php 77 while($row=mysql_fetch_array($rez)) { 78 ?> 79 <tr> 80 <td><?php echo $row["ID"]; ?></td> 81 <td><?php echo $row["nume"]; ?></td> 82 <td><?php echo date("d-m-Y",$row["timp"]); ?></td> 83 <td><a href="descarca.php?ID=<?php echo $row["ID"]; ?>">descarca fisier</a></td> 84 <td> 85 <a href="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF']; ?>?del=<?php echo $row["ID"] ?>" 86 onclick="return confirm('doriti sa stergeti acest fisier?');"> 87 sterge 88 </a> 89 </td> 90 </tr> 91 <?php } ?> 92</table> 93<?php 94} else { 95 echo "nu exista fisiere in baza de date!"; 96} 97?> 98<br /> 99<br /> 100<form method="post" enctype="multipart/form-data" 101 action="<?php echo $_SERVER['PHP_SELF']; ?>"> 102<input type="file" name="fisier" /> 103<input type="submit" value="Incarca" /> 104</form> 105</body> 106</html>
Descarcarea fisierului:
1<?php 2include('db.php'); 3 4// selectarea fisierului din BD 5$qr="SELECT * FROM fisiere WHERE ID='".mysql_escape_string($_GET['ID'])."'"; 6$rez=mysql_query($qr); 7$row=mysql_fetch_array($rez); 8 9$size = $row['marime']; 10$type = $row['tip']; 11$name = $row['nume']; 12$fisiere = $row['fisiere']; 13 14// dezactivam compresia pt ca nu aparea erori la afisare 15if(ini_get('zlib.output_compression')) 16ini_set('zlib.output_compression', 'Off'); 17 18// fisierul trebuie descarcat de pe server nu din cache 19header("Pragma: public"); 20header("Expires: 0"); 21header("Cache-Control: must-revalidate, post-check=0, pre-check=0"); 22header("Cache-Control: private",false); 23 24// dimensiunea fisierului 25header("Content-length: ".$size); 26 27// tipul fisierului 28header("Content-Type: ".$type); 29 30// optional daca dorim sa forteze download-ul 31header("Content-Type: application/force-download"); 32 33// numele fisierului cu care va fi salvat pe disk 34header("Content-Disposition: attachment; filename=\"".$name."\";"); 35 36// transfer binar pt a evita caracterele speciale 37header("Content-Transfer-Encoding: binary"); 38 39// decodam continutul fisierului si il afisam 40echo base64_decode($fisiere); 41 42?>
Dupa cum se poate vedea serverul are destul de multe lucruri de facut pentru a afisa un simplu fisier, de asta nu este bine sa fie stocate pe disk toate fisierele, ar fi o risipa de resurse. Pe de alta parte, fisierele private (cum ar fi cartile digitale sau melodiile) sunt clienti ideali pentru aceasta forma de stocare.
-
De cand am vazut si video-ul cu Douglas Crockford din postul trecut ma tot gandeam la motivele pentru care cineva se apuca sau se lasa de programare.
Chiar daca multi nu mai stiu motivele pentru care au pornit pe acest drum un lucru e sigur, undeva a existat o motivatie si in general aceasta motivatie vine de la feedback.
Daca stam sa analizam cel mai simplu si cel mai popular limbaj de markup este HTML. In ziua de azi foarte multa lume stie HTML, de ce? Ai un feedback direct! Nu trebuie sa studiezi prea mult ca sa ai primele rezultate. Evident sa faci o pagina web nu se rezuma doar la HTML de baza, dar pentru un inceput de drum este o motivatie buna.
Pe de alta parte cred ca am auzit mai multi programatori amatori care vor sa lucrez in PHP decat in orice alt limbaj de programare (probabil si faptul ca lucrez in PHP sa-i influenteze pe cei care mi-au spus asta). Daca nu ne uitam la detalii e relativ ciudat avand in vedere ca traditional in scoala programarea se invata cu limbaje cum ar fi C, C++ si Pascal. Atunci de ce alege asa multa PHP? Simplu, daca sti HTML poti sa faci operatii simple fara sa studiezi prea mult, asta fiind una din partile bune ale acestui limbaj vs. cele de mai sus.
Dar mai sunt si limbaje cum ar fi JavaScript. Imi aduc aminte acum 7-9 ani cand erau foarte populare butoanele “nu apasa”. Am studiat (ca doar se putea vedea) scriptul din spate de la unul, de fapt era o combinatie intre alert(), confirm(), prompt() si window.open. Cat de ridicol poate sa para dar mai nimeni nu statea sa inteleaga ce se intampla de fapt acolo, majoritatea luau cu copy/paste. Probabil asta a facut JavaScript limbajul atat de popular in zilele astea… si atat de putin inteles.
Alaltaieri mi-a spus cineva ca “nu-i mai place programarea” de cand a intalnit obiectele. Suna cunoscut? De fapt eu cand am intalnit prima data obiectele a fost in PHP, iar autorul (Matt Zandstra) spunea “Object-oriented programming is dangerous. It changes the way you think about coding, and once the concepts have a hold on you, they don’t let go” (Teach Yourself PHP 4 in 24 Hours). Ce pot spune, nu mi se parea de loc periculoasa programarea asta la momentul respectiv, chiar de loc, de fapt mi se parea o chestie foarte ciudata si inutila. Pe de alta parte dupa ceva timp (destul de mult) am inteles care este rostul si avantajul acestei abordari.
Cu aproape un an in urma cred am descoperit o platforma foarte interesanta GreenFoot, ce e asa interesant? Pai niste profesori universitari se tot gandeau cum sa atraga atentia studentiilor asupra POO in limbajul Java. Ei au abordat lucrurile invers de dragul feedback-ului. Primul lucru pe care il vede studentul sunt obiectele in actiune, cat se poate de active si dinamice. Dupa asta studentul invata sa modifice metodele, apoi sa adauga metode si proprietati si de abea apoi sa mosteneasca clase, sa le construiasca, sa relationeze etc. Un pic invers fata de cum am invatat eu in facultate sa fac o clasa pentru gestiunea unei facturi sau a unei masini care… nu a ajuns niciodata sa fie o adevarata masina din punct de vedere vizual. Rezultatul platformei: studentii lucreaza cu obiecte chiar fara sa cunoasca detaliile limbajului si a programarii procedurale, apoi in timp intra in detalii, dar pe drum construiesc, dezvolta.
Tragand o concluzie, daca vrei sa predai programare trebuie sa cauti feedback-ul, daca vrei sa inveti programare, din nou feedback-ul este cheia. Eu de exemplu cand am invatat POO in facultate nu intelegeam mare lucru din clasele in C++ care le faceam, nu reuseam sa gasesc utilitatea cu adevarat, dar eu m-am straduit iar mai tarziu am inteles adevarata putere a POO. Cum ramane cu elevii care nu sunt motivati sa faca asta?
-
Fisierele de tip CSV (Comma-Separated Values) pot fi foarte utile, in special pentru ca este mult mai usor sa citesti un fisier CSV fata de un xls de exemplu, ca sa nu mai vorbim de schimbarea standardului.
Cam toate aplicatiile, care se respecta, de calcul tabelar au export si import CSV, deci nu trebuie sa stai cu grija ca nu ai ultima de versiune de Excel pe calculator.
De ce ai face totusi asa ceva? Pentru a gestiona un volum foarte mare de date, cum este o lista de preturi, o lista de clienti etc.
Sa incepem cu cititul, pentru ca de generat un CSV din Excel sau OpenOffice.org este relativ simplu.
1// calea catre fisier 2$fisier = 'test.csv'; 3 4// deschidem fisierul pentru citire 5if($fp = fopen($fisier, 'r')) { 6 // extragem cate un rand si specificam delimitatoarele, 7 // in acest caz fiind cele default de la MS Excel. 8 // 1024 este marimea maxima a randului 9 while($row = fgetcsv($fp, 1024, ',', '"')) { 10 // aici ar trebui sa fie prelucrarile pe date, 11 // dar pentru exemplu doar afisez randul 12 var_dump($row); 13 } 14 15 // inchidem fisierul 16 fclose($fp); 17}
Se astepta cineva la ceva mai complicat? Asta e cam toata citirea. Ar mai fi prelucrarea datelor, dar sa zicem ca primul camp din tabela este ID-ul produsului, atunci nu mai trebuie decat facuta interogarea in baza de date dupa aceasta cheie.
Scrierea unui fisier CSV. Daca citirea nu pare complicata, atunci nici scrierea nu va fi:
1// fisierul destinatie 2$fisier = 'fisier.csv'; 3 4// datele, intr-un caz real acestea probabil se vor extrage direct din baza de date 5$date = array( 6 array('1', 'Calculator', 520), 7 array('2', 'Mouse', 20) 8 ); 9 10// deschidem fisierul in modul de scriere 11// PS: trebuie sa aveti drepturi de scriere pe fisier 12if($fp = fopen($fisier, 'w')) { 13 // parcurgem array-ul date 14 foreach($date as $valori) { 15 // array-ul rezultat se introduce in fisierul CSV 16 fputcsv($fp, $valori, ',', '"'); 17 } 18 // inchidem fisierul 19 fclose($fp); 20}
Practic este ca orice alta scriere si citire a unui fisier doar ca se folosesc functii specifice pentru CSV.
Aceste doua functii, respectiv fgetcsv si fputcsv sunt foarte utile in special prin modul in care se pot modifica specificatile fisierului CSV.
Daca se doreste afisarea fisierului rezultat, eventual pentru download, nimic mai simplu:
1$fisier = 'fisier.csv'; 2 3// header cu tipul fisierului 4header("Content-type: application/octet-stream"); 5// header cu numele fisierului pentru download 6header("Content-Disposition: attachment; filename=\"fisier.csv\""); 7 8// citire fisier in string si afisare 9echo file_get_contents($fisier);
Preactic exemplul de mai sus nu este neaparat pentru un fisier CSV, este mai mult un exemplu general de citire si afisare a unui fisier.
Cam asta e tot cu fisierele CSV folosind PHP.
-
Afisarea lunilor nu este de loc o problema dificila, de asta si modurile de rezolvare nu sunt mereu eficiente.
In primul rand avem nevoie de luna, sa zicem luna curenta folosind functia date():
1// preia timestampul curent 2$timestamp = time(); 3 4// afisaza luna in numere de la 1 la 12 5echo date('n', $timestamp); 6// in cazul curent va afisa "3"
Evident este inutila variabila $timestamp pentru ca acesta este oricum implicit data curenta, dar am zis sa fie mai clar.
Daca se dorea afisarea numelui lunii curente in engleza se poate folosi:
1echo date('F', $timestamp); 2// in cazul curent va afisa "March"
Acum vine dilema, cel mai “sanatos” dupa parerea mea este crearea unei functii separate.
Cazul cel mai nefericit este:
1function getLuna($luna) { 2 $ret = ''; 3 if($luna==1) { 4 $ret = 'Ianuarie'; 5 } elseif($luna==2) { 6 $ret = 'Februarie'; 7 } elseif($luna==3) { 8 $ret = 'Martie'; 9 } elseif($luna==4) { 10 $ret = 'Aprilie'; 11 } elseif($luna==5) { 12 $ret = 'Mai'; 13 } elseif($luna==6) { 14 $ret = 'Iunie'; 15 } elseif($luna==7) { 16 $ret = 'Iulie'; 17 } elseif($luna==8) { 18 $ret = 'August'; 19 } elseif($luna==9) { 20 $ret = 'Septembrie'; 21 } elseif($luna==10) { 22 $ret = 'Octombrie'; 23 } elseif($luna==11) { 24 $ret = 'Noiembrie'; 25 } elseif($luna==12) { 26 $ret = 'Decembrie'; 27 } 28 29 return $ret; 30}
Spun ca este cel mai “nefericit” pentru ca in luna decembrie vor fi executate 12 operatii if, evident nu o sa crape serverul dar il va incetinii, iar cu cat aceasta functie este apelata mai des, cu atat serverul va fi mai afectat.
Varianta numarul 2, o abordare mai usoara:
1function getLuna($luna) { 2 $ret = ''; 3 4 switch($luna) { 5 case 1: 6 $ret = 'Ianuarie'; 7 break; 8 case 2: 9 $ret = 'Februarie'; 10 break; 11 case 3: 12 $ret = 'Martie'; 13 break; 14 case 4: 15 $ret = 'Aprilie'; 16 break; 17 case 5: 18 $ret = 'Mai'; 19 break; 20 case 6: 21 $ret = 'Iunie'; 22 break; 23 case 7: 24 $ret = 'Iulie'; 25 break; 26 case 8: 27 $ret = 'August'; 28 break; 29 case 9: 30 $ret = 'Septembrie'; 31 break; 32 case 10: 33 $ret = 'Octombrie'; 34 break; 35 case 11: 36 $ret = 'Noiembrie'; 37 break; 38 case 12: 39 $ret = 'Decembrie'; 40 break; 41 42 } 43 return $ret; 44}
Aceasta varianta este putin mai buna pentru ca foloseste un singur swith fata de 12 if-uri imbricate. Aceasta varianta mi se pare una care este relativ suficient de frumos scrisa, dar… se poate si mai bine.
Varianta 3, o abordare simpla si concisa:
1function getLuna($luna) { 2 $luni = array( 3 '', 4 'Ianuarie', 5 'Februarie', 6 'Martie', 7 'Aprilie', 8 'Mai', 9 'Iunie', 10 'Iulie', 11 'August', 12 'Septembrie', 13 'Octombrie', 14 'Noiembrie', 15 'Decembrie', 16 ); 17 18 return $luni[$luna]; 19}
Mult mai putin scris, mult mai putina batai de cap si dupa parerea mea mult mai usor de inteles. Am vrut sa scriu acest post incare de acum cateva luni cand am gasit intr-o bucata de cod prima abordare (cu if-uri) si in afara de faptul ca este slaba ca performanta este si greu de citit.
M-am folosit de aceasta functie de afisare a lunii pentru a pune in evidenta aceste 3 abordari, dar sunt multe pasaje de cod care merita revizuite pentru a se folosi o astfel de abordare.