Da, nu e o gluma, chiar exista acest parametru, iar el este sinonim cu –safe-updates.

Cum ii spui clientului mysql ca esti dummy?

1shell>mysql --i-am-a-dummy

Iar pentru sinceritate, clientul mysql nu o sa te lase sa:

• stergi sau sa modifici (DELETE, UPDATE) daca nu ai conditii puse
• afisezi mai mult de 1000 de randuri de inregistrari
• selecturi multiple care necesita procesarea a mai mult de 1 milion de randuri

Uneori este mai sigur sa recunosti ca poti fi putin dummy decat sa o dovedesti…

Pana la versiunea mult asteptata 6, PHP 5.3 este deja la RC 2.

PHP 5.3 vine cu multe lucruri noi, de fapt sunt atat de multe incat putea sa fie cu succes versiunea 6, dar de ce nu este PHP 6? Pentru ca toata lumea se asteapta ca versiunea 6 sa aiba suport Unicode, iar cand o comunitate de programatori asteapta de mai bine de 3 ani asta, nu poti pur si simplu sa le spui ca te-ai gandit sa lasi suportul pentru Unicode pentru versiunea 7.

Namespaces

Printre noutati se afla si namespaces, mi se pare o idee interesanta dar nu fantastica, initial acestea nu erau pe lista de prioritati pentru ca se considera ca problema lor se poate rezolva relativ simplu folosind prefixuri si clase.

Un exemplu de namespace:

 1<?php
 2// clasa.php
 3
 4// definirea namespace-ului, in cazul asta trebuie sa fie prima instructiune din fisier
 5namespace teste;
 6
 7// o clasa cu un conscturctor
 8class clasaTest {
 9   function __construct() {
10      echo "in constrcutor";
11   }
12}
13
14// o functie
15function funcTest() {
16   echo "in functie";
17}
18
19// o constanta
20const CONSTANTA = 'global';
21?>

Acelasi fisier se mai poate defini intr-un anumit namespace si in felul urmator:

 1<?php
 2// clasa.php
 3
 4// definirea namespace-ului
 5namespace teste {
 6
 7   // o clasa cu un conscturctor
 8   class clasaTest {
 9     function __construct() {
10        echo "in constrcutor";
11     }
12   }
13
14   // o functie
15   function funcTest() {
16      echo "in functie";
17   }
18
19   // o constanta
20   const CONSTANTA = 'global';
21
22}
23?>

Fisierul in care fac testele:

 1<?php
 2
 3// includem fisierul de mai sus
 4require('clasa.php');
 5
 6$obj = new clasaTest(); // Fatal Error:clasa 'clasaTest' not found in ...
 7
 8$obj2 = new teste\clasaTest(); // afisaza "in constructor"
 9
10// aparent suprascriem constanta
11const CONSTANTA = 'local';
12
13echo CONSTANTA; // afisaza "local"
14
15echo teste\CONSTANTA; // afisza "global"
16
17teste\funcTest(); // afisaza "in functie"
18
19?>

iar daca vrem sa nu mai folosim operatorul “” si numele namespace-ului:

 1<?php
 2// trebuie sa fie prima insctructiune
 3namespace teste;
 4
 5// includem fisierul de mai sus
 6require('clasa.php');
 7
 8$obj = new clasaTest(); // afisaza "in constructor";
 9
10// suprascriem constanta
11const CONSTANTA = 'local'; // Notice: Constant teste\CONSTANTA already defined in...
12
13echo CONSTANTA; // afisaza global
14
15?>

Si acestea sunt functiile de baza, folosindu-le pe acestea o sa ajute portabilitatea, si scalabilitatea. Acum numele de clase si functii nu mai trebuie sa fie unice, trebuie pur si simplu sa fie in namespace-uri diferite.

Functile lambda si “closures”

Cele mai interesante facilitati mi se par functile lambda si “closures”.

Suna cunoscut? Poate pentru ca sunt foarte folosite in JavaScript:

1<script language="javascript">
2closure = function(text) {
3   alert(text);
4}
5
6closure("hello");
7</script>

Iar acum in php este posibil:

1<?php
2$closure = function ($text) {
3   return $text;
4};
5
6echo $closure("hello");
7?>

Tot la functii lambda si “closures” a mai fost introdus si “use”, care permite folosirea unor variabile din exterior:

1<?php
2$x = 'Claudiu';
3$closure = function ($text) use ($x) {
4   return $text.' '.$x;
5};
6
7echo $closure("hello"); // afisaza "hello Claudiu"
8?>

Iar daca in exemplul de mai sus vrem sa modificam variabilele care sunt parametri la “use” nu trebuie decat sa le trimitem prin referinta:

 1<?php
 2$x = 'Claudiu';
 3$closure = function ($text) use (&$x) {
 4   $x = 'utilizator';
 5   return $text;
 6};
 7
 8echo $closure("hello"); // afisaza "hello"
 9
10echo $x; // afisaza "utilizator"
11?>

Iar ca sa luam un exemplu concret unde pot fi utile, sa zicem functia “usort“:

 1<?php
 2function cmp($a, $b)
 3{
 4    if ($a == $b) return 0;
 5    return ($a < $b) ? -1 : 1;
 6}
 7
 8$a = array(3, 2, 5, 6, 1);
 9
10usort($a, "cmp");
11
12// este echivalent cu:
13
14$a = array(3, 2, 5, 6, 1);
15
16usort($a, function ($a, $b){
17    if ($a == $b) return 0;
18    return ($a < $b) ? -1 : 1;
19});
20?>

Dragut, nu? Cred ca asa se vede si mult mai clar ce se intampla in functie si la ce foloseste aceasta.

De asemenea obiectele se pot comporta ca niste closures folosind noua “metoda magica” __invoke():

 1<?php 
 2
 3class testCl {
 4   function __invoke() {
 5      return "metoda de closure";
 6   }
 7}
 8
 9$obj = new testCl(); // instantiem clasa
10echo $obj(); // o apelam ca pe un closure si afisaza "metoda de closure"
11
12?>

NOWDOC

NOWDOC este similar cu HEREDOC doar ca nu interpreteaza variabilele si caracterele speciale. Cu alte cuvinte HEREDOC era echivalentul ghilimelelor duble, NOWDOC este echivalentul ghilimelelor simple:

 1<?php
 2
 3$var = "5";
 4
 5// ghilimele duble
 6echo "Valoarea este: $var <br>"; // "Valoarea este 5"
 7
 8// ghilimele simple
 9echo 'Valoarea este: $var <br>'; // "Valoarea este $var"
10
11// HEREDOC
12echo <<<HEREDOC
13Valoarea este: $var <br>
14HEREDOC;
15// "Valoarea este 5"
16
17// NOWDOC
18echo <<<'NOWDOC'
19Valoarea este: $var <br>
20NOWDOC;
21// "Valoarea este $var"
22
23?>

Operatorul “?”

Acest operator a fost putin “inbunatatit”:

1<?php
2// inainte
3echo $_GET['ceva']?$_GET['ceva']:false;
4
5// acum
6echo $_GET['ceva']?:false;
7
8?>

Cu alte cuvinte acum conditia poate fi folosita ca valoare pentru adevarat.

goto

Sincer… nuprea vad de ce era nevoie de asa ceva, dar poate nu e chiar asa rau. Si un mic exemplu:

 1<?php
 2
 3$x = 1;
 4
 5label1:
 6echo "la label1 $x <br>";
 7$x++;
 8
 9if($x>3) goto label2;
10goto label1;
11
12label2:
13echo "la label2";
14
15// va afisa:
16// la label1 1
17// la label1 2
18// la label1 3
19// la label2
20?>

Arata mai mult a Basic decat a PHP dar chiar functioneaza.

Mai sunt si alte noutati, am incercat sa le enumar doar pe cele care mi se pare mie mai interesante.

Din pacate toate aceste lucruri nu vor ajunge sa fie folosite cu adevarat pe scara larga decat poate peste 2-3 ani, sau chiar mai mult. Poate nu este PHP 6 dar eu cred ca toate schimbarile vor fi mai degraba asociate cu PHP 6 decat cu PHP 5, nu cred ca vrea nimeni sa riste o intreaga aplicatie care foloseste namespace-uri sau closures pentru ca nu este versiunea “noua” de PHP 5.

Comprimarea fisierelor .js este o buna practica pentru reducerea transferului de data si ca rezultat o incarcare mai rapida a paginilor. Dupa compresie fisierul poate sa ocupe mai putin de jumatate din spatiul initial.

Compresia consta in reducerea la minim la spatiilor inutile dintre operatii sau elemente, a comentariilor, a liniilor noi si chiar reducerea numelor variabilelor.

In acest sens exista mai multe unelte:

YUI Compressor – dezvoltat de Yahoo!, probabil cea mai interesanta unealta, functioneaza atat pentru fisiere js cat si pentru css. In afara ca acesta comprima fisierele, mai face si operatii de optimizare si chiar subliniaza erori intalnite in fiserele JavaScript. Aplicatia este facuta in Java, cea ce ii permite sa lucreze pe platforme multiple.

JSMin – dezvoltat de Douglas Crockford, este un utilitar ceva mai simplu, nu lucreaza decat cu fisiere js. Sursa pentru algoritmul de compresie este in C++, dar este disponibil si in alte limbaje cum ar fi PHP.

Compresorul lui Dean Edwards – este un copresor foarte interesant care mai are si avantajul ca poate fi rulat on-line. Sursele acestuia sunt disponibile de asemenea si in PHP.

Dojo ShrinkSafe – Disponibile de la Dojo mi se pare ceva mai slabut ca primele mentionate dar demn de luat in calcul.

Favoritul meu este YUI Compressor cu mai multe facilitati, dar pe de alta parte compresorul lui Dean Edwards si JSMInt au sursele disponibile direct in PHP (si alte limbaje), lucru care le face favorite pentru o eventuala automatizare.

Da, MySQL va intra sub umbrela Oracle odata cu achizitionarea sa de catre aceasta corporatie.

Achizitionarea nu este directa ci prin intermediul Sun (JAVA) care la randul lor au cumparat MySQL cu ceva timp in urma.

Incepand de pe 20 aprilie 2009 e oficial, Oracle va achizitiona Sun si deci MySQL, asa cum a fost anuntat pe site-ul Sun.

Sunt foarte curios care o sa fie rezultatul, in special ca cele doua SGBD-uri sunt populare in sectoare de piata diferite. Probabil MySQL ar putea profita de experienta Oracle, oricum probabil Oracle nu era interesat atat de interesat de tranzactia cu MySQL cat de tranzactia cu Sun.

Daca ne gandim practic Oracle mananca “cu pofta” toate resursele care le are disponibile, pe cand MySQL este cunoscut pentru consumul redus de resurse. O sa fie foarte ciudat ca aceste opusuri sa faca parte dintr-o singura corporatie.

Oricum, rezultatul este ca Oracle va controla majoritatea pietei de SGBD-uri prin cele doua produse de acest gen care le va dezvolta.