Cum eu sunt un mare fan al lui Douglas Crockford, inventatorul JSON, cu cateva saptamani in urma am descoperit o noua serie de prezentari. Prezentarile au avut loc in 2010 si se gasesc in pagina dedicata pe blog-ul YUI: http://yuiblog.com/crockford/.

De ce sunt fan Crockford? Au fost 3 lucruri care m-au surprins inca de la prima prezentare care am vazut-o cu el:

• a sustinut cu inversunare ca JavaScript are si parti bune, dar acestea nu sunt intelese,
• a spus ca JavaScript este un limbaj functional si trebuie luat ca atare pentru a descoperii frumusetea lui,
• a fost unul dintre foarte putinii care a scos o carte adevarata de programare despre JavaScript si nu doar o colectie de efecte speciale cum au facut majoritatea pana la el.

Seria de prezentari “Crockford on JavaScript” de la Yahoo!, nu este tocmai noua dar totusi foarte de actualitate.

Ce este diferit fata de celelalte prezentari sustinute, este ca nu sunt focalizata pe sintaxa, limbaj si evident “good parts”, ci mai degraba pe intreaga imagine de ansamblu, toata povestea limbajului, inclusiv istoria limbajelor care au avut o influenta.

Prezentarile sunt destul de lungi, peste o ora fiecare, dar foarte interesante dupa parerea mea, mai ales daca esti fan al istoriei calculatoarelor.

Partea a treia poate fi un pic mai dificila pentru ca sunt niste notiuni care pot parea destul de bizare. Dar o data ce te familiarizezi cu ele, multe lucruri incep sa fie mai clare.

Autentificare ssh bazata pe chei este utila atunci cand nu vrei sa tastezi parola de fiecare data. De asemenea este utila daca se foloseste de exemplu sshfs si montarea trebuie sa se faca fara a introduce parola.

Rezultatul final ar login folosind comanda:

1$ ssh work

Server
In Ubuntu instalarea serverului se face cu:

1$ sudo apt-get install ssh

Pentru alte distributii pachetul in general se numeste tot ssh sau OpenSSH.

Pe server trebuie sa fie activata autentificarea cu chei in fisierul sshd_config:

1#/etc/ssh/sshd_config
2
3PubkeyAuthentication yes

Client
Pe statia client trebuie generata perechia de chei publica/privata:

1$ ssh-keygen -t rsa -b 1024

Unde rsa este tipul cheii iar 1024 marimea ei. Cu cat este mai mare cu atat este mai sigura.

Cheia publica trebuie copiata pe server, folosind comanda:

1$ ssh-copy-id -i ~/.ssh/id_rsa user@192.168.1.1

Optiunea -i si cheia sunt optionale, daca o singura cheie exista pe statie in directorul ~/.ssh aceasta va fi folosita.

In acest moment ar trebui sa functioneze logarea folosind urmatoarea comanda fara sa ceara parola:

1$ ssh user@192.168.1.1

Alias

Ultimul pas este constituirea unui alias, in cazul acesta “work”.

In directoul ~/.ssh trebuie facut un fisier “config”. Fisierul trebuie sa aiba drepturi 600, adica scriere si citire pentru owner.

1$ cd ~/.ssh
2$ touch config
3$ chmod 600 ~/.ssh/config

In acest fisier vor fi facute alias-urile.

1Host work
2HostName 192.168.1.1
3User user
4IdentityFile ~/.ssh/id_rsa

Acum autentificarea catre host-ul definit anterior poate fi facuta folosind comanda:

1$ ssh work

Pentru mai multe detalii legate de alias-uri:

1$ man ssh_config

De ce fisiere “ini”? Pentru ca sunt mult mai comode! Majoritatea serverelor din lumea *nix au fisiere de configurare de tip “ini” sau “conf”. In lumea PHP preferate sunt fisierele de configurare PHP, care in general sunt array-uri. Nu ar fi mult mai elegant sa fie un fisier ini care sa nu fie imbricat in cod PHP?

Din fericire PHP dispune de doua functii native care pot realiza acest lucru: parse_ini_file si parse_ini_string.

Principiul este foarte simplu, se da un fisier de configurare ini si functia va intoarce un array.

Un mic exemplu:

 1;config.ini
 2
 3[simple]
 4number = 1
 5another = 2
 6fraction = 0.2
 7
 8[escape]
 9path = /usr/bin/php
10url = https://blog.claudiupersoiu.ro
11error = '<a href="%path%">%error%</a>'
12
13[array]
141 = a
152 = b
163 = c

Pentru a parsa fisierul anterior:

1$config = parse_ini_file('config.ini', true);
2var_dump($config);

Parametrul al doilea specifica daca sectiunile vor deveni chei in array. Sincer nu vad in ce moment nu ar fi asta util.

Pare costisitor? De fapt pentru fisierul de mai sus este mai ieftin ca timp sa il parsezi din ini decat sa incluzi un array gata parsat. Diferenta pe calculatorul meu este de ~0.00002.

Dar fisierul de sus nu este tocmai mare, asa ca sa trecem la un fisier ini serios, cum ar fi php.ini. Aici diferenta a fost mai mare in favoarea array-ului care a castigat cu un avantaj de ~0.0003, adica aproximativ jumatate din parsare care a fost ~0.0006.

Avand in vedere ca masina mea este destul de puternica si multe cereri concurente pot adauga un overhead pentru un fisier mare, uneori este util un cache intr-un fisier de configurare.

Din fericire acest lucru este simplu de realizat in PHP.

1$cache = var_export($config, true);
2
3file_put_contents('cache/config.php', "<?php\n\$config = " . $cache . ';');

Acum nu mai trebuie inclus decat fisierul cache/config.php si evident regenerat atunci cand fisierul ini este modificat.

PHP trebuie sa aiba drept de scriere in directorul cache.

Subversionning can be good to you, if you know how to use it!

subversionning

Undeva in ghidul de certificare exista un capitol dedicat pentru “streams”.

O mica parte din asta reprezinta stream-ul de input, output si cel de eroare din PHP. In C/C++ este faimoasa biblioteca stdio.h, insa putina lume stie ca se poate realiza input de la tastatura si in PHP.

Pe scurt, acest lucru se realizeaza cu PHP://STDIN, PHP://STDOUT si PHP://STDERR.

Ca sa nu fie confuz termenul de stream, subiect care ii panicheaza pe multi care studiaza pentru ZCE, el reprezinta un flux de informatie, la fel cum citesti un fisier inter sau extern folosind fopen.

Dar cum un programator intelege cel mai bine din cod, sa trecem la lucruri mai concrete.

Input

Pentru input se foloseste PHP://STDIN.

Un script care citeste de la tastatura este urmatorul:

 1#!/usr/bin/php
 2<?php
 3// initializare stream de input
 4$input = fopen('php://stdin', 'r');
 5
 6// mesaj de intampinare
 7echo 'Scrie "exit" si apoi enter pentru a termina' . PHP_EOL;
 8
 9// citire de la stream
10while($line = fgets($input, 1024)) {
11 // conditie de iesire cu tot cu terminator de rand
12 if($line == 'exit' . PHP_EOL) {
13    echo 'bye bye' . PHP_EOL;
14    break;
15 }
16 // afisare input citit de la tastatura
17 echo 'Ai scris: ' . $line . PHP_EOL;
18}
19
20// inchidere stream
21fclose($input);

Prima linie din cod este speciala pentru Linux/Unix iar utilizatorii de Windows o pot scoate.
Codul de mai sus trebuie pus intr-un fisier, de exemplu testStream.php

Fisierul trebuie sa aiba drept de executie care se poate da cu:

1chmod +x testStream.php

Apoi fisierul poate fi rulat in Linux direct cu:

1$./testStream.php

In Windows trebuie sa fie data calea catre PHP daca nu este inclusa in include path:

1>c:\php\php.exe testStream.php

Este de remarcat ca inputul este cu tot cu “\n” sau “\r\n” de asta la “exit” se testreaza cu tot cu terminator de linie (PHP_EOL). Folosesc PHP_EOL ca sa poata functiona atat pe Linux/Unix cat si pe Windows.

Output

Pentru output se foloseste PHP://STDOUT.

Dar fata de Input, output-ul este mult mai putin relevant. Practic output-ul este cel standard, care se poate realiza si cu echo sau print.

Dar in scop educational sa modificam fisierul de mai sus sa foloseasca si PHP://STDOUT.

 1#!/usr/bin/php
 2<?php
 3// initializare stream de input
 4$input = fopen('php://stdin', 'r');
 5
 6// initializare stream de output
 7$output = fopen('php://stdout', 'w');
 8
 9// mesaj de intampinare
10fwrite($output, 'Scrie "exit" si apoi enter pentru a termina' . PHP_EOL);
11
12// citire de la stream
13while($line = fgets($input, 1024)) {
14 // conditie de iesire cu tot cu terminator de rand
15 if($line == 'exit' . PHP_EOL) {
16    fwrite($output, 'bye bye' . PHP_EOL);
17    break;
18 }
19 // afisare input citit de la tastatura
20 fwrite($output, 'Ai scris: ' . $line . PHP_EOL);
21}
22
23// inchidere stream input
24fclose($input);
25
26// inchidere stream output
27fclose($output);

Practic nu este nici o schimbare in script, doar ca output-ul a fost afisat folosind PHP://STDOUT intr-un mod mai explicit.

Eroare

Un subiect mai interesant decat output-ul este stream-ul de eroare.

Practic el este relevant mai mult in mediul linux, probabil este si in windows dar eu nu stiu cum se poate capta. Daca citesti acest blog si sti cum se poate face asta lasa te rog un comentariu.

Si din nou scriptul va fi modificat ca mesajele de eroare sa foloseasca stream-ul corespunzator. Voi face ca de fiecare data cand sunt introduse mai mult de 5 caractere sa fie afisat un mesaj de eroare (imi pare rau dar nu am mai multa inspiratie acum):

 1#!/usr/bin/php
 2<?php
 3// initializare stream de input
 4$input = fopen('php://stdin', 'r');
 5
 6// initializare stream de output
 7$output = fopen('php://stdout', 'w');
 8
 9// initializare stream de eroare
10$err = fopen('php://stderr', 'w');
11
12// mesaj de intampinare
13fwrite($output, 'Scrie "exit" si apoi enter pentru a termina' . PHP_EOL);
14
15// citire de la stream
16while($line = fgets($input, 1024)) {
17 // conditie de iesire cu tot cu terminator de rand
18 if($line == 'exit' . PHP_EOL) {
19    fwrite($output, 'bye bye' . PHP_EOL);
20    break;
21 }
22
23 if(strlen($line) > 5) {
24    fwrite($err, 'ATENTIE! Inputul mai mare de 5 caractere: ' . $line);
25    continue;
26 }
27
28 // afisare input citit de la tastatura
29 fwrite($output, 'Ai scris: ' . $line . PHP_EOL);
30}
31
32// inchidere stream input
33fclose($input);
34
35// inchidere stream output
36fclose($output);
37
38// inchidere stream eroare
39fclose($err);

Implicit in Linux mesajele de eroare sunt afisate pe ecran, dar sunt scenarii cand este mai relevanta trecerea erorilor intr-un log de exemplu.

Pentru ca mesajele de eroare sa fie redirectionate catre fisier log se foloseste 2>> dupa cum urmeaza:

1$./testStream 2>>testStream.log

Input din PIPE (|)

Sa luam urmatorul scenariu: Exista rezultatul unei procesari anterioare, care contine o serie de adrese email valide dar si unele invalide. Ar trebuie facute doua fisiere: valid.txt cu adrese valide si unul invalid.txt cu adrese invalide. Adresele valide si invalide vor fi trimise catre script cu pipe.

Lista de adrese va fi simulata prin fisierul email.txt:

1valid_addres@yahoo.com
2another_valid@yahoo.co.uk
3invalid@y.c
4good@gmail.com
5invalid addres@hotmail.com
6foo

Scriptul de procesare va fi emailTest.php:

 1#!/usr/bin/php
 2<?php
 3
 4// initializare stream de input
 5$input = fopen('php://stdin', 'r');
 6
 7// initializare stream de eroare
 8$err = fopen('php://stderr', 'w');
 9
10// faza de cazurile anterioare, aici se verifica sfarsitul fisierului
11// pentru ca inputul nu se citeste de la tastatura
12while(!feof($input)) {
13 // fac trim la linie pentru a scapa de eventuali terminatoari de linie
14 $line = trim(fgets($input, 1024));
15
16 // testez adresa de email
17 if(filter_var($line, FILTER_VALIDATE_EMAIL)) {
18    // output-ul se face direct pentru ca acesta este echivalent cu
19    // stream de php://stdout
20    echo $line . PHP_EOL;
21 } else {
22    // adresele invalide sunt scrise directionate catre stream-ul de
23    // php://stderr pentru a fi interceptate ulterior
24    fputs($err, $line . PHP_EOL);
25 }
26}
27
28// inchidere stream input
29fclose($input);
30
31// inchidere stream eroare
32fclose($err);

Pentru a testa voi simula output-ul de adrese de email print comanda cat:

1cat email.txt |./emailTest.php >valid.txt 2>invalid.txt

Acum fisierele valid.txt si invalid.txt din directorul curent sunt populate cu adresele corespunzatoare.

Procesarea de acest fel este foarte utila cand exista procesari mai complexe. Practic este o alternativa la Shell Scripting (linux) sau Batch Scripting (windows), limbaje care nu sunt la fel de flexibile.

Argumente catre script

De multe ori este util sa trimitem direct argumente catre script pentru a avea functionalitate diferita de exemplu.

Diferenta fata de scenariul anterior ar fi ca numele fisierului cu adrese de mail trebuie sa vina ca argument la script.

Argumentele sunt preluate automat in variabila $argv. Este de remarcat ca de fapt primul element din array, adica $argv[0] este chiar numele scriptului!

Exemplul anterior modificat este:

 1#!/usr/bin/php
 2<?php
 3
 4// numaratoarea incepe de la 1 pentru a elimina numele scriptului
 5for ($i = 1; $i < count($argv); $i++) {
 6  // initializare stream de input
 7  $input = fopen($argv[$i], 'r');
 8
 9  // initializare stream de eroare
10  $err = fopen('php://stderr', 'w');
11
12  if(!$input) {
13   continue;
14  }
15
16  // faza de cazurile anterioare, aici se verifica sfarsitul fisierului
17  // pentru ca inputul nu se citeste de la tastatura
18  while(!feof($input)) {
19   // fac trim la linie pentru a scapa de eventuali terminatoari de linie
20   $line = trim(fgets($input, 1024));
21
22   // testez adresa de email
23   if(filter_var($line, FILTER_VALIDATE_EMAIL)) {
24     // output-ul se face direct pentru ca acesta este echivalent cu
25     // stream de php://stdout
26     echo $line . PHP_EOL;
27   } else {
28     // adresele invalide sunt scrise directionate catre stream-ul de
29     // php://stderr pentru a fi interceptate ulterior
30     fputs($err, $line . PHP_EOL);
31   }
32  }
33
34  // inchidere stream input
35  fclose($input);
36
37  // inchidere stream eroare
38  fclose($err);
39}

Pentru a rula fisierul cu argumente:

1$./argTest.php email.txt >valid.txt 2>invalid.txt