-
Intr-una din aventurile mele prin codul Magento, m-am lovit de urmatoarea problema: trebuia sa adaug un link la breadcrumb.
Cum documentatia nu e foarte bogata, dupa putin debug-ing (nu foarte mult), am ajuns in core la Mage_Page_Block_Html_Breadcrumbs.
Metoda este foarte auto-explicativa: addCrumb($crumbName, $crumbInfo, $after = false). Daca tot eram acolo am zis sa arunc un ochi in ea:
1function addCrumb($crumbName, $crumbInfo, $after = false) 2{ 3 $this->_prepareArray($crumbInfo, array('label', 'title', 'link', 'first', 'last', 'readonly')); 4 if ((!isset($this->_crumbs[$crumbName])) || (!$this->_crumbs[$crumbName]['readonly'])) { 5 $this->_crumbs[$crumbName] = $crumbInfo; 6 } 7 return $this; 8}Ce este interesant este parametul $after, dupa cum se poate observa, desi are chiar si o valoare default, nu se foloseste nicaieri. In rest functia functioneaza asa cum este de asteptat, probabil de asta nu se plange lumea atat de des.
-
Acum trei zile, adica pe 28-06-2011 a fost anuntat pe ww.php.net versiunea PHP 5.4 alfa 1!
Practic in aceasta versiune sunt inglobate ultimele lucruri care au fost realizate pentru PHP 6 si nu au apucat sa intre in PHP 5.3, alaturi de alte cateva lucruri noi.
Unele din cele mai interesante faclitati noi:
Traits
Un nou feature de OOP. Practic se folosesc pentru refolosire orizontala de cod, adica mostenire de metode in loc de extiderea de clase.
1trait Inharitable { 2 public function test() { 3 echo 'Class: ' . __CLASS__ . ' Method: ' . __METHOD__ . PHP_EOL; 4 } 5} 6 7class A { 8 use Inharitable; 9} 10 11class B { 12 use Inharitable; 13} 14 15$a = new A(); 16$a->test(); //Class: Inharitable Method: Inharitable::test 17 18$b = new B(); 19$b->test(); //Class: Inharitable Method: Inharitable::testTrait-urile din PHP 5.4 sunt practic noile namespace-urile din PHP 5.3, adica cea mai interesanta facilitate din PHP 5.4.
Scalar type hinting
Pana la PHP 5.3 nu exista type hinting decat pentru clase, interfete si array-uri. Acum se va putea face type hinting si pe tipuri scalare de date cum ar fi: int, string, float, bool si resource.
1function test(string $var) { 2 echo $var; 3} 4 5$a = 'aa'; 6test($a);Din pacate pe versiune alfa instalata la mine pe calculator primesc: Catchable fatal error: Argument 1 passed to test() must be an instance of string, string given, called in .. on line 58 and defined in … on line 52
Ce pot spune… e inca alfa…
Closures
Da, stiu, exista si in PHP 5.3, dar e incomparabil. In PHP 5.3 daca vroiau un closure trebuia sa folosesti cuvantul use iar apoi sa specifici variabilele la care functia lambda va avea acces.
In PHP 5.4 incepe sa arate mai mult a JavaScript, in sensul bun:
1class closureTest { 2 3 private $a; 4 5 function test() { 6 $this->a = 'object var'; 7 return function () { 8 echo $this->a; 9 }; 10 } 11} 12 13$a = new closureTest(); 14$b = $a->test(); 15$b(); // object var 16unset($a); 17$b(); // object varClosure in adevaratul sens al cuvantului cu lambda functions asa cum ar trebui sa fie! Asa cum si lambda functions existau si inainte de PHP 5.3, dar de abea dupa ce a aparut noua sintaxa au devenit populare, acum era vremea pentru closures.
Acestea sunt lucrurile care mi se pare cele mai interesante, dar sunt doar o parte din ce aduce nou PHP 5.4!
Este foarte probabil ca pana la finalul anului sa apara si versiunea finala.
Sunt curios daca o data cu PHP 5.4 va aparea si o noua certificare, avand in vedere ca schimbarile nu sunt totusi atat de majore.
-
JavaScript si PHP suporta atat functii lambda cat si closures. Dar termenii sunt putin intelesi in ambele libaje de programare si de multe ori sunt confundati.
Functii Lambda
Mai sunt numite si functii anonime. Acestea se refera la functii care pot fi apelate fara sa fie neaparat legate de un identificator. Unul din scopurile lor este de a fi pasate ca argumente. Numele de Lambda li se trage de la Alonzo Church, inventatorul lambda calculus in 1936. In lambda calculus toate functiile sunt anonime.
JavaScript
In JavaScript functiile lambda fac parte din setul de baza si reprezinta metoda preferata de creare a unei functii.
De exemplu:
1var add = function (a, b) { 2 return a + b; 3} 4alert(add(1, 2)); // 3Functiile lambda sunt folosite aproape in orice context cand vine vorba de JavaScript, un exemplu este:
1window.onload = function (e) { 2 alert('Pagina s-a incarcat!'); 3}PHP
In PHP, functiile lambda au fost introduse de la versiune 4.0.1 folosind create_function. In versiunea 5.3+ a fost adaugata si sintaxa similara cu JavaScript, un mod mult mai lizibil si elegant de a definii o functie.
Asta inseamna ca in PHP exista doua moduri de a genera o functie lambda:
1// PHP 4.0.1+ 2$add = create_function('$a, $b', 'return $a + $b;'); 3 4// vs. 5 6// PHP 5.3+ 7$add = function ($a, $b) { 8 return $a + $b; 9}; 10 11echo $add(1,2); // 3Functiile lambda pot fi folosite ca parametru pentru alte functii, cum ar fi usort:
1$array = array(4, 3, 5, 1, 2); 2usort($array, function ($a, $b) { 3 if ($a == $b) { 4 return 0; 5 } 6 return ($a < $b) ? -1 : 1; 7});Chiar mai mult, PHP 5.3+ permite apelarea unui obiect ca o functie anonima:
1class test { 2 function __invoke($a) { 3 echo $a; 4 } 5} 6$a = new test(); 7$a('test'); // 'test'Closures
Notiunea de closure este notiunea cu adevarat neinteleasa dintre cele doua. In general confuzia apare pentru ca implementarea de cloasure poate presupune si functii lambda. Un closure se refera la capacitatea unei functii/obiect de a accesa mediul in care aceasta a fost creat(a) chiar daca executia functiei parinte s-a terminat. Cu alte cuvinte functia/obiectul intors de un cloasure pastreaza mediul in care a fost definita.
In JavaScript notiunea de closure face parte din arsenalul de baza, pentru ca limbajul nu are la baza un model obiectual traditional ci unul bazat pe prototype si functii. Dar JavaScript mai are si cateva reminescente, cum ar fi faptul ca poti folosi “new” pentru a construi un obiect pe baza unei functii care joaca roul de clasa. In PHP este mai degraba o noua posibilitate de abordare a problemelor, PHP facand parte din familia de limbaje cu model obiectual traditional.
JavaScript
In JavaScript notiunea de closure este foarte folosita, iar popularitatea se datoreaza faptului ca JavaScript nu este un limbaj obiectual traditional, ci unul functional, bazat pe mostenire prototype.In JavaScript nu exista notiunea de Public, Private si Protected, exista doar Public si Private iar obiectele pot mostenii unele de la altele, fara sa foloseasca clase.
O alta problema este mediul (scope), care in mod implicit este cel global. Prin closure aceste probleme pot fi rezolvate intr-un mod elegant:
1var closure = function () { 2 var sum = 0; 3 return { 4 add: function (nr) { 5 sum += nr; 6 }, 7 getSum: function () { 8 return sum; 9 } 10 } 11}(); 12 13closure.add(1); 14closure.add(2); 15console.log(closure.getSum());In exemplul de mai sus, sum este o proprietate privata iar aceasta teoretic, putea fi accesata si modificata doar din functia closure. Partea interesanta este ca parantezele de la finalul definitiei de functiei semnifica faptul ca aceasta functie se va si executa si deci va intoarce rezultatul care este un obiect. In acest moment functia initiala nu mai exista decat pentru a servi obiectul intors, incapsuland astfel variabila privata.
Desi functia si-a terminat executia, prin intermediu acestul closure obiectul returnat poate accesa variabilele definite in interiorul functiei, pentru ca este mediul in care a fost creeat.
Problema devine mai interesanta atunci cand o functie intoarce o alta functie:
1var counter = function () { 2 var counter = 0; 3 console.log('in closure'); 4 return function () { 5 console.log('in functia anonima'); 6 return ++counter; 7 }; 8}; 9var counter1 = counter(); 10 11console.log(counter1()); // 1 12 13var counter2 = counter(); 14console.log(counter2()); // 1 15console.log(counter1()); // 2Output-ul va fi:
1in closure 2in functia anonima 31 4in closure 5in functia anonima 61 7in functia anonima 82Ce se intampla de fapt este ca prima functie se executa si intoarce o functie anonima care inca mai poate accesa mediul in care a fost creata. Dupa parerea mea de aici vine confuzia dintre closures si lambda functions, pentru ca o functie intoarce o alta functie.
Diferenta dintre exemple este ca in primul exemplu functia initiala de closure se executa imediat, iar in al doilea exemplu se poate vedea ca atunci cand counter se executa intoarce un rezultat, care este de fapt o definitie de functie, care la randul lui poate fi executata. Evident si acest exemplu poate fi adaptat sa se comporte precum cel precedent folosind paranteze la final.
PHP
Cum spuneam si mai sus, in PHP notiunea de closure nu este la fel de importanta ca in JavaScript.
Daca functiile lambda sunt disponibile in limbaj incepand cu versiunea 4, closure au aparut de abea dupa PHP 5.3+
Datorita mediului (scope) de executie care este de tip block in PHP se realizeaza o incapsulare mai buna dar si mai putin flexibila fata de JavaScript. Practic in PHP trebuie specificat cu ajutorul instructiunii use ce anume va putea accesa functia anonima din closure-ul care si-a terminat executia.
1function closure () { 2 $c = 0; 3 return function ($a) use (&$c) { 4 $c += $a; 5 echo $a . ', ' . $c . PHP_EOL; 6 }; 7} 8 9$closure = closure(); 10 11$closure(1); 12$closure(2);Spre deosebire de JavaScript in PHP nu se pot realiza closure care sa intoarca un obiect, sau mai bine zis obiectul nu poate fi legat de mediul in care a fost creat, decat sa zicem, daca nu se trimit parametrii la constructor prin referinta, metoda nu foarte eleganta care nu vad in ce scenariu ar avea neaparata nevoie de closure.
Ca o paralela la exemplele de la JavaScript, in loc de parantezele “()” de la finalul functiei, in PHP pentru a executa functia imediat dupa definire se pot folosii call_user_func() sau call_user_func_array():
1$closure = call_user_func(function () { 2 $c = 0; 3 return function ($a) use (&$c) { 4 $c += $a; 5 echo $a . ', ' . $c . PHP_EOL; 6 7 }; 8}); 9 10$closure(1); 11$closure(2); -
De ce fisiere “ini”? Pentru ca sunt mult mai comode! Majoritatea serverelor din lumea *nix au fisiere de configurare de tip “ini” sau “conf”. In lumea PHP preferate sunt fisierele de configurare PHP, care in general sunt array-uri. Nu ar fi mult mai elegant sa fie un fisier ini care sa nu fie imbricat in cod PHP?
Din fericire PHP dispune de doua functii native care pot realiza acest lucru: parse_ini_file si parse_ini_string.
Principiul este foarte simplu, se da un fisier de configurare ini si functia va intoarce un array.
Un mic exemplu:
1;config.ini 2 3[simple] 4number = 1 5another = 2 6fraction = 0.2 7 8[escape] 9path = /usr/bin/php 10url = https://blog.claudiupersoiu.ro 11error = '<a href="%path%">%error%</a>' 12 13[array] 141 = a 152 = b 163 = cPentru a parsa fisierul anterior:
1$config = parse_ini_file('config.ini', true); 2var_dump($config);Parametrul al doilea specifica daca sectiunile vor deveni chei in array. Sincer nu vad in ce moment nu ar fi asta util.
Pare costisitor? De fapt pentru fisierul de mai sus este mai ieftin ca timp sa il parsezi din ini decat sa incluzi un array gata parsat. Diferenta pe calculatorul meu este de ~0.00002.
Dar fisierul de sus nu este tocmai mare, asa ca sa trecem la un fisier ini serios, cum ar fi php.ini. Aici diferenta a fost mai mare in favoarea array-ului care a castigat cu un avantaj de ~0.0003, adica aproximativ jumatate din parsare care a fost ~0.0006.
Avand in vedere ca masina mea este destul de puternica si multe cereri concurente pot adauga un overhead pentru un fisier mare, uneori este util un cache intr-un fisier de configurare.
Din fericire acest lucru este simplu de realizat in PHP.
1$cache = var_export($config, true); 2 3file_put_contents('cache/config.php', "<?php\n\$config = " . $cache . ';');Acum nu mai trebuie inclus decat fisierul cache/config.php si evident regenerat atunci cand fisierul ini este modificat.
PHP trebuie sa aiba drept de scriere in directorul cache.
-
Undeva in ghidul de certificare exista un capitol dedicat pentru “streams”.
O mica parte din asta reprezinta stream-ul de input, output si cel de eroare din PHP. In C/C++ este faimoasa biblioteca stdio.h, insa putina lume stie ca se poate realiza input de la tastatura si in PHP.
Pe scurt, acest lucru se realizeaza cu PHP://STDIN, PHP://STDOUT si PHP://STDERR.
Ca sa nu fie confuz termenul de stream, subiect care ii panicheaza pe multi care studiaza pentru ZCE, el reprezinta un flux de informatie, la fel cum citesti un fisier inter sau extern folosind fopen.
Dar cum un programator intelege cel mai bine din cod, sa trecem la lucruri mai concrete.
Input
Pentru input se foloseste PHP://STDIN.
Un script care citeste de la tastatura este urmatorul:
1#!/usr/bin/php 2<?php 3// initializare stream de input 4$input = fopen('php://stdin', 'r'); 5 6// mesaj de intampinare 7echo 'Scrie "exit" si apoi enter pentru a termina' . PHP_EOL; 8 9// citire de la stream 10while($line = fgets($input, 1024)) { 11 // conditie de iesire cu tot cu terminator de rand 12 if($line == 'exit' . PHP_EOL) { 13 echo 'bye bye' . PHP_EOL; 14 break; 15 } 16 // afisare input citit de la tastatura 17 echo 'Ai scris: ' . $line . PHP_EOL; 18} 19 20// inchidere stream 21fclose($input);Prima linie din cod este speciala pentru Linux/Unix iar utilizatorii de Windows o pot scoate.
Codul de mai sus trebuie pus intr-un fisier, de exemplu testStream.phpFisierul trebuie sa aiba drept de executie care se poate da cu:
1chmod +x testStream.phpApoi fisierul poate fi rulat in Linux direct cu:
1$./testStream.phpIn Windows trebuie sa fie data calea catre PHP daca nu este inclusa in include path:
1>c:\php\php.exe testStream.phpEste de remarcat ca inputul este cu tot cu “\n” sau “\r\n” de asta la “exit” se testreaza cu tot cu terminator de linie (PHP_EOL). Folosesc PHP_EOL ca sa poata functiona atat pe Linux/Unix cat si pe Windows.
Output
Pentru output se foloseste PHP://STDOUT.
Dar fata de Input, output-ul este mult mai putin relevant. Practic output-ul este cel standard, care se poate realiza si cu echo sau print.
Dar in scop educational sa modificam fisierul de mai sus sa foloseasca si PHP://STDOUT.
1#!/usr/bin/php 2<?php 3// initializare stream de input 4$input = fopen('php://stdin', 'r'); 5 6// initializare stream de output 7$output = fopen('php://stdout', 'w'); 8 9// mesaj de intampinare 10fwrite($output, 'Scrie "exit" si apoi enter pentru a termina' . PHP_EOL); 11 12// citire de la stream 13while($line = fgets($input, 1024)) { 14 // conditie de iesire cu tot cu terminator de rand 15 if($line == 'exit' . PHP_EOL) { 16 fwrite($output, 'bye bye' . PHP_EOL); 17 break; 18 } 19 // afisare input citit de la tastatura 20 fwrite($output, 'Ai scris: ' . $line . PHP_EOL); 21} 22 23// inchidere stream input 24fclose($input); 25 26// inchidere stream output 27fclose($output);Practic nu este nici o schimbare in script, doar ca output-ul a fost afisat folosind PHP://STDOUT intr-un mod mai explicit.
Eroare
Un subiect mai interesant decat output-ul este stream-ul de eroare.
Practic el este relevant mai mult in mediul linux, probabil este si in windows dar eu nu stiu cum se poate capta. Daca citesti acest blog si sti cum se poate face asta lasa te rog un comentariu.
Si din nou scriptul va fi modificat ca mesajele de eroare sa foloseasca stream-ul corespunzator. Voi face ca de fiecare data cand sunt introduse mai mult de 5 caractere sa fie afisat un mesaj de eroare (imi pare rau dar nu am mai multa inspiratie acum):
1#!/usr/bin/php 2<?php 3// initializare stream de input 4$input = fopen('php://stdin', 'r'); 5 6// initializare stream de output 7$output = fopen('php://stdout', 'w'); 8 9// initializare stream de eroare 10$err = fopen('php://stderr', 'w'); 11 12// mesaj de intampinare 13fwrite($output, 'Scrie "exit" si apoi enter pentru a termina' . PHP_EOL); 14 15// citire de la stream 16while($line = fgets($input, 1024)) { 17 // conditie de iesire cu tot cu terminator de rand 18 if($line == 'exit' . PHP_EOL) { 19 fwrite($output, 'bye bye' . PHP_EOL); 20 break; 21 } 22 23 if(strlen($line) > 5) { 24 fwrite($err, 'ATENTIE! Inputul mai mare de 5 caractere: ' . $line); 25 continue; 26 } 27 28 // afisare input citit de la tastatura 29 fwrite($output, 'Ai scris: ' . $line . PHP_EOL); 30} 31 32// inchidere stream input 33fclose($input); 34 35// inchidere stream output 36fclose($output); 37 38// inchidere stream eroare 39fclose($err);Implicit in Linux mesajele de eroare sunt afisate pe ecran, dar sunt scenarii cand este mai relevanta trecerea erorilor intr-un log de exemplu.
Pentru ca mesajele de eroare sa fie redirectionate catre fisier log se foloseste 2>> dupa cum urmeaza:
1$./testStream 2>>testStream.logInput din PIPE (|)
Sa luam urmatorul scenariu: Exista rezultatul unei procesari anterioare, care contine o serie de adrese email valide dar si unele invalide. Ar trebuie facute doua fisiere: valid.txt cu adrese valide si unul invalid.txt cu adrese invalide. Adresele valide si invalide vor fi trimise catre script cu pipe.
Lista de adrese va fi simulata prin fisierul email.txt:
1valid_addres@yahoo.com 2another_valid@yahoo.co.uk 3invalid@y.c 4good@gmail.com 5invalid addres@hotmail.com 6fooScriptul de procesare va fi emailTest.php:
1#!/usr/bin/php 2<?php 3 4// initializare stream de input 5$input = fopen('php://stdin', 'r'); 6 7// initializare stream de eroare 8$err = fopen('php://stderr', 'w'); 9 10// faza de cazurile anterioare, aici se verifica sfarsitul fisierului 11// pentru ca inputul nu se citeste de la tastatura 12while(!feof($input)) { 13 // fac trim la linie pentru a scapa de eventuali terminatoari de linie 14 $line = trim(fgets($input, 1024)); 15 16 // testez adresa de email 17 if(filter_var($line, FILTER_VALIDATE_EMAIL)) { 18 // output-ul se face direct pentru ca acesta este echivalent cu 19 // stream de php://stdout 20 echo $line . PHP_EOL; 21 } else { 22 // adresele invalide sunt scrise directionate catre stream-ul de 23 // php://stderr pentru a fi interceptate ulterior 24 fputs($err, $line . PHP_EOL); 25 } 26} 27 28// inchidere stream input 29fclose($input); 30 31// inchidere stream eroare 32fclose($err);Pentru a testa voi simula output-ul de adrese de email print comanda cat:
1cat email.txt |./emailTest.php >valid.txt 2>invalid.txtAcum fisierele valid.txt si invalid.txt din directorul curent sunt populate cu adresele corespunzatoare.
Procesarea de acest fel este foarte utila cand exista procesari mai complexe. Practic este o alternativa la Shell Scripting (linux) sau Batch Scripting (windows), limbaje care nu sunt la fel de flexibile.
Argumente catre script
De multe ori este util sa trimitem direct argumente catre script pentru a avea functionalitate diferita de exemplu.
Diferenta fata de scenariul anterior ar fi ca numele fisierului cu adrese de mail trebuie sa vina ca argument la script.
Argumentele sunt preluate automat in variabila $argv. Este de remarcat ca de fapt primul element din array, adica $argv[0] este chiar numele scriptului!
Exemplul anterior modificat este:
1#!/usr/bin/php 2<?php 3 4// numaratoarea incepe de la 1 pentru a elimina numele scriptului 5for ($i = 1; $i < count($argv); $i++) { 6 // initializare stream de input 7 $input = fopen($argv[$i], 'r'); 8 9 // initializare stream de eroare 10 $err = fopen('php://stderr', 'w'); 11 12 if(!$input) { 13 continue; 14 } 15 16 // faza de cazurile anterioare, aici se verifica sfarsitul fisierului 17 // pentru ca inputul nu se citeste de la tastatura 18 while(!feof($input)) { 19 // fac trim la linie pentru a scapa de eventuali terminatoari de linie 20 $line = trim(fgets($input, 1024)); 21 22 // testez adresa de email 23 if(filter_var($line, FILTER_VALIDATE_EMAIL)) { 24 // output-ul se face direct pentru ca acesta este echivalent cu 25 // stream de php://stdout 26 echo $line . PHP_EOL; 27 } else { 28 // adresele invalide sunt scrise directionate catre stream-ul de 29 // php://stderr pentru a fi interceptate ulterior 30 fputs($err, $line . PHP_EOL); 31 } 32 } 33 34 // inchidere stream input 35 fclose($input); 36 37 // inchidere stream eroare 38 fclose($err); 39}Pentru a rula fisierul cu argumente:
1$./argTest.php email.txt >valid.txt 2>invalid.txt