Claudiu Persoiu

Blog-ul lui Claudiu Persoiu


Archive for the ‘lambda’ tag

Closures si functii lambda in PHP vs. JavaScript

with 2 comments

JavaScript si PHP suporta atat functii lambda cat si closures. Dar termenii sunt putin intelesi in ambele libaje de programare si de multe ori sunt confundati.

Functii Lambda

Mai sunt numite si functii anonime. Acestea se refera la functii care pot fi apelate fara sa fie neaparat legate de un identificator. Unul din scopurile lor este de a fi pasate ca argumente. Numele de Lambda li se trage de la Alonzo Church, inventatorul lambda calculus in 1936. In lambda calculus toate functiile sunt anonime.

JavaScript

In JavaScript functiile lambda fac parte din setul de baza si reprezinta metoda preferata de creare a unei functii.

De exemplu:

var add = function (a, b) {
     return a + b;
}
alert(add(1, 2)); // 3

Functiile lambda sunt folosite aproape in orice context cand vine vorba de JavaScript, un exemplu este:

window.onload = function (e) {
     alert('Pagina s-a incarcat!');
}

PHP

In PHP, functiile lambda au fost introduse de la versiune 4.0.1 folosind create_function. In versiunea 5.3+ a fost adaugata si sintaxa similara cu JavaScript, un mod mult mai lizibil si elegant de a definii o functie.

Asta inseamna ca in PHP exista doua moduri de a genera o functie lambda:

// PHP 4.0.1+
$add = create_function('$a, $b', 'return $a + $b;');

// vs.

// PHP 5.3+
$add = function ($a, $b) {
     return $a + $b;
};

echo $add(1,2); // 3

Functiile lambda pot fi folosite ca parametru pentru alte functii, cum ar fi usort:

$array = array(4, 3, 5, 1, 2);
usort($array, function ($a, $b) {
     if ($a == $b) {
          return 0;
     }
     return ($a < $b) ? -1 : 1;
});

Chiar mai mult, PHP 5.3+ permite apelarea unui obiect ca o functie anonima:

class test {
     function __invoke($a) {
          echo $a;
     }
}
$a = new test();
$a('test'); // 'test'

Closures

Notiunea de closure este notiunea cu adevarat neinteleasa dintre cele doua. In general confuzia apare pentru ca implementarea de cloasure poate presupune si functii lambda. Un closure se refera la capacitatea unei functii/obiect de a accesa mediul in care aceasta a fost creat(a) chiar daca executia functiei parinte s-a terminat. Cu alte cuvinte functia/obiectul intors de un cloasure pastreaza mediul in care a fost definita.

In JavaScript notiunea de closure face parte din arsenalul de baza, pentru ca limbajul nu are la baza un model obiectual traditional ci unul bazat pe prototype si functii. Dar JavaScript mai are si cateva reminescente, cum ar fi faptul ca poti folosi “new” pentru a construi un obiect pe baza unei functii care joaca roul de clasa. In PHP este mai degraba o noua posibilitate de abordare a problemelor, PHP facand parte din familia de limbaje cu model obiectual traditional.

JavaScript
In JavaScript notiunea de closure este foarte folosita, iar popularitatea se datoreaza faptului ca JavaScript nu este un limbaj obiectual traditional, ci unul functional, bazat pe mostenire prototype.

In JavaScript nu exista notiunea de Public, Private si Protected, exista doar Public si Private iar obiectele pot mostenii unele de la altele, fara sa foloseasca clase.

O alta problema este mediul (scope), care in mod implicit este cel global. Prin closure aceste probleme pot fi rezolvate intr-un mod elegant:

var closure = function () {
     var sum = 0;
     return {
          add: function (nr) {
               sum += nr;
          },
          getSum: function () {
               return sum;
          }
     }
}();

closure.add(1);
closure.add(2);
console.log(closure.getSum());

In exemplul de mai sus, sum este o proprietate privata iar aceasta teoretic, putea fi accesata si modificata doar din functia closure. Partea interesanta este ca parantezele de la finalul definitiei de functiei semnifica faptul ca aceasta functie se va si executa si deci va intoarce rezultatul care este un obiect. In acest moment functia initiala nu mai exista decat pentru a servi obiectul intors, incapsuland astfel variabila privata.

Desi functia si-a terminat executia, prin intermediu acestul closure obiectul returnat poate accesa variabilele definite in interiorul functiei, pentru ca este mediul in care a fost creeat.

Problema devine mai interesanta atunci cand o functie intoarce o alta functie:

var counter = function () {
    var counter = 0;
    console.log('in closure');
    return function () {
        console.log('in functia anonima');
        return ++counter;
    };
};
var counter1 = counter();

console.log(counter1()); // 1

var counter2 = counter();
console.log(counter2()); // 1
console.log(counter1()); // 2

Output-ul va fi:

in closure
in functia anonima
1
in closure
in functia anonima
1
in functia anonima
2

Ce se intampla de fapt este ca prima functie se executa si intoarce o functie anonima care inca mai poate accesa mediul in care a fost creata. Dupa parerea mea de aici vine confuzia dintre closures si lambda functions, pentru ca o functie intoarce o alta functie.

Diferenta dintre exemple este ca in primul exemplu functia initiala de closure se executa imediat, iar in al doilea exemplu se poate vedea ca atunci cand counter se executa intoarce un rezultat, care este de fapt o definitie de functie, care la randul lui poate fi executata. Evident si acest exemplu poate fi adaptat sa se comporte precum cel precedent folosind paranteze la final.

PHP

Cum spuneam si mai sus, in PHP notiunea de closure nu este la fel de importanta ca in JavaScript.

Daca functiile lambda sunt disponibile in limbaj incepand cu versiunea 4, closure au aparut de abea dupa PHP 5.3+

Datorita mediului (scope) de executie care este de tip block in PHP se realizeaza o incapsulare mai buna dar si mai putin flexibila fata de JavaScript. Practic in PHP trebuie specificat cu ajutorul instructiunii use ce anume va putea accesa functia anonima din closure-ul care si-a terminat executia.

function closure () {
     $c = 0;
     return function ($a) use (&$c) {
          $c += $a;
          echo $a . ', ' . $c . PHP_EOL;
     };
}

$closure = closure();

$closure(1);
$closure(2);

Spre deosebire de JavaScript in PHP nu se pot realiza closure care sa intoarca un obiect, sau mai bine zis obiectul nu poate fi legat de mediul in care a fost creat, decat sa zicem, daca nu se trimit parametrii la constructor prin referinta, metoda nu foarte eleganta care nu vad in ce scenariu ar avea neaparata nevoie de closure.

Ca o paralela la exemplele¬† de la JavaScript, in loc de parantezele “()” de la finalul functiei, in PHP pentru a executa functia imediat dupa definire se pot folosii call_user_func() sau call_user_func_array():

$closure = call_user_func(function () {
    $c = 0;
    return function ($a) use (&$c) {
        $c += $a;
        echo $a . ', ' . $c . PHP_EOL;

    };
});

$closure(1);
$closure(2);

Written by Claudiu Persoiu

16 April 2011 at 6:02 PM

PHP 5.3 ce aduce nou?

without comments

Pana la versiunea mult asteptata 6, PHP 5.3 este deja la RC 2.

PHP 5.3 vine cu multe lucruri noi, de fapt sunt atat de multe incat putea sa fie cu succes versiunea 6, dar de ce nu este PHP 6? Pentru ca toata lumea se asteapta ca versiunea 6 sa aiba suport Unicode, iar cand o comunitate de programatori asteapta de mai bine de 3 ani asta, nu poti pur si simplu sa le spui ca te-ai gandit sa lasi suportul pentru Unicode pentru versiunea 7.

Namespaces

Printre noutati se afla si namespaces, mi se pare o idee interesanta dar nu fantastica, initial acestea nu erau pe lista de prioritati pentru ca se considera ca problema lor se poate rezolva relativ simplu folosind prefixuri si clase.

Un exemplu de namespace:

<?php
// clasa.php

// definirea namespace-ului, in cazul asta trebuie sa fie prima instructiune din fisier
namespace teste;

// o clasa cu un conscturctor
class clasaTest {
   function __construct() {
      echo "in constrcutor";
   }
}

// o functie
function funcTest() {
   echo "in functie";
}

// o constanta
const CONSTANTA = 'global';
?>

Acelasi fisier se mai poate defini intr-un anumit namespace si in felul urmator:

<?php
// clasa.php

// definirea namespace-ului
namespace teste {

   // o clasa cu un conscturctor
   class clasaTest {
     function __construct() {
        echo "in constrcutor";
     }
   }

   // o functie
   function funcTest() {
      echo "in functie";
   }

   // o constanta
   const CONSTANTA = 'global';

}
?>

Fisierul in care fac testele:

<?php

// includem fisierul de mai sus
require('clasa.php');

$obj = new clasaTest(); // Fatal Error:clasa 'clasaTest' not found in ...

$obj2 = new teste\clasaTest(); // afisaza "in constructor"

// aparent suprascriem constanta
const CONSTANTA = 'local';

echo CONSTANTA; // afisaza "local"

echo teste\CONSTANTA; // afisza "global"

teste\funcTest(); // afisaza "in functie"

?>

iar daca vrem sa nu mai folosim operatorul “\” si numele namespace-ului:

<?php
// trebuie sa fie prima insctructiune
namespace teste;

// includem fisierul de mai sus
require('clasa.php');

$obj = new clasaTest(); // afisaza "in constructor";

// suprascriem constanta
const CONSTANTA = 'local'; // Notice: Constant teste\CONSTANTA already defined in...

echo CONSTANTA; // afisaza global

?>

Si acestea sunt functiile de baza, folosindu-le pe acestea o sa ajute portabilitatea, si scalabilitatea. Acum numele de clase si functii nu mai trebuie sa fie unice, trebuie pur si simplu sa fie in namespace-uri diferite.

Functile lambda si “closures”

Cele mai interesante facilitati mi se par functile lambda si “closures”.

Suna cunoscut? Poate pentru ca sunt foarte folosite in JavaScript:

<script language="javascript">
closure = function(text) {
   alert(text);
}

closure("hello");
</script>

Iar acum in php este posibil:

<?php
$closure = function ($text) {
   return $text;
};

echo $closure("hello");
?>

Tot la functii lambda si “closures” a mai fost introdus si “use”, care permite folosirea unor variabile din exterior:

<?php
$x = 'Claudiu';
$closure = function ($text) use ($x) {
   return $text.' '.$x;
};

echo $closure("hello"); // afisaza "hello Claudiu"
?>

Iar daca in exemplul de mai sus vrem sa modificam variabilele care sunt parametri la “use” nu trebuie decat sa le trimitem prin referinta:

<?php
$x = 'Claudiu';
$closure = function ($text) use (&$x) {
   $x = 'utilizator';
   return $text;
};

echo $closure("hello"); // afisaza "hello"

echo $x; // afisaza "utilizator"
?>

Iar ca sa luam un exemplu concret unde pot fi utile, sa zicem functia “usort“:

<?php
function cmp($a, $b)
{
    if ($a == $b) return 0;
    return ($a < $b) ? -1 : 1;
}

$a = array(3, 2, 5, 6, 1);

usort($a, "cmp");

// este echivalent cu:

$a = array(3, 2, 5, 6, 1);

usort($a, function ($a, $b){
    if ($a == $b) return 0;
    return ($a < $b) ? -1 : 1;
});
?>

Dragut, nu? Cred ca asa se vede si mult mai clar ce se intampla in functie si la ce foloseste aceasta.

De asemenea obiectele se pot comporta ca niste closures folosind noua “metoda magica” __invoke():

<?php 

class testCl {
   function __invoke() {
      return "metoda de closure";
   }
}

$obj = new testCl(); // instantiem clasa
echo $obj(); // o apelam ca pe un closure si afisaza "metoda de closure"

?>

NOWDOC

NOWDOC este similar cu HEREDOC doar ca nu interpreteaza variabilele si caracterele speciale. Cu alte cuvinte HEREDOC era echivalentul ghilimelelor duble, NOWDOC este echivalentul ghilimelelor simple:

<?php

$var = "5";

// ghilimele duble
echo "Valoarea este: $var <br>"; // "Valoarea este 5"

// ghilimele simple
echo 'Valoarea este: $var <br>'; // "Valoarea este $var"

// HEREDOC
echo <<<HEREDOC
Valoarea este: $var <br>
HEREDOC;
// "Valoarea este 5"

// NOWDOC
echo <<<'NOWDOC'
Valoarea este: $var <br>
NOWDOC;
// "Valoarea este $var"

?>

Operatorul “?”

Acest operator a fost putin “inbunatatit”:

<?php
// inainte
echo $_GET['ceva']?$_GET['ceva']:false;

// acum
echo $_GET['ceva']?:false;

?>

Cu alte cuvinte acum conditia poate fi folosita ca valoare pentru adevarat.

goto

Sincer… nuprea vad de ce era nevoie de asa ceva, dar poate nu e chiar asa rau. Si un mic exemplu:

<?php

$x = 1;

label1:
echo "la label1 $x <br>";
$x++;

if($x>3) goto label2;
goto label1;

label2:
echo "la label2";

// va afisa:
// la label1 1
// la label1 2
// la label1 3
// la label2
?>

Arata mai mult a Basic decat a PHP dar chiar functioneaza.

Mai sunt si alte noutati, am incercat sa le enumar doar pe cele care mi se pare mie mai interesante.

Din pacate toate aceste lucruri nu vor ajunge sa fie folosite cu adevarat pe scara larga decat poate peste 2-3 ani, sau chiar mai mult. Poate nu este PHP 6 dar eu cred ca toate schimbarile vor fi mai degraba asociate cu PHP 6 decat cu PHP 5, nu cred ca vrea nimeni sa riste o intreaga aplicatie care foloseste namespace-uri sau closures pentru ca nu este versiunea “noua” de PHP 5.

Written by Claudiu Persoiu

10 May 2009 at 5:42 PM

Posted in PHP

Tagged with , , , , ,