Acum cateva zile vorbeam cu cineva despre care ar trebui sa fie punctul de plecare pentru un proiect. Cand eram la inceput, un proiect de obicei pleca de la foarte putin apoi pe masura ce studiam subiectul adaugam noi facilitati. Cand m-am facut “mare” s-a ajuns la revers, plecam de la un proiect foarte complex apoi pe masura ce lucram la el incepeam sa mai scot din facilitati. O data cu timpul oricum am inceput sa ma gandesc serios la problema modularitatii si de obicei cu cat fac o aplicatie mai modulara cu atat o sa fiu mai putin motivat sa adaug module, in principiu pentru ca… pot, nu mai reprezinta o provocare.

Zilele trecute am primit o banda desenata foarte tare care insumeaza foarte bine ciclul de realizare al unui proiect.

Morala e ca atunci cand incepi un nou proiect trebuie sa ai standarde ridicate, eventual noteaza undeva ce vrei sa atingi si care sa fie scopul, oricum din primul moment cand o sa incepi implementarea o sa incepi sa faci compromisuri. Daca o sa faci compromisuri si in faza de proiectare nu ai unde sa ajungi decat la compromisuri.

Anul trecut am implinit 10 ani de la primul meu PC.

Primul meu PC era un AMD K6-2 la 300 MHz, cu 32MB RAM, 3,2 GB Hard Disk si 8M video cu un chip Intel i740.

De la el am schimba vro 5 calculatoare si am asamblat si depanat multe altele.

Chiar daca atunci mi se parea care are ridicol de multa putere acel calculator, astazi am un mobil mai puternic, iar parca mobilul nu este atat de smart chiar daca este un smart phone (HTC Diamond).

Este incredibil cat de multe s-au intamplat in ultimii 10 ani, cand am primit primul calculator Internetul era un subiect tabu, multi vorbeau despre el dar putini situau ce este de fapt.

Un an mai tarziu am intrat pe internet pentru prima data. Aveam un abonament la Internet gratuit timp de 6 luni bonus o data cu calculatorul. Imi aduc aminte cum imi batea inima cand am incercat sa ma contez prima data, era ca si cum intram intr-o incapere complet intunecata, nu stiam ce este acolo, dar ma atragea. Viteza pe atunci nu era tocmai cea mai buna, iar fax-modemul meu nu depasa o conexiune de 20kbps sau 2,5 kBps. Pe atunci siteurile erau in princiu text cu foarte putine imagini, iar JavaScript se rezuma in general la niste meniuri drop-down in cel mai fericit caz.

Pe atunci spam-ul era atat de putin incat te puteai inscrie la orice fel de newsletter fara sa ai grija ca o sa te umple de spam.

Dupa o vreme am inceput sa folosesc mIRC-ul, la fel cum orice adolescent foloseste acum retele sociale. Prin “99 IRC-ul a inceput sa devina popular, in special in randul caminelor din Regie. Era un mod foarte interesant de a socializa, fara voce si fara chip. Este incredibil cat de mult putea sa-ti puna imaginatia in miscare o linie de comanda monocroma si cateva instructiuni. Am facut pe la sfarsitul liceului primele mele scripturi pentru mIRC, era o distributie formata practic din codul adaptat luat de la alte distributii cu facilitati interesante. Dar cu viteza cu care a devenit popular a si decazut, astazi fiind mai mult o pagina din istoria Internetului.

Cand eram la finalul liceului am inceput sa invat HTML pentru proiectul de atestat. Pe atunci puteam replica cu succes site-uri simple folosind doar tag-uri html fara nimic in plus. Pe atunci totul era mult mai simplu, Flash nu era tocmai popular dar Java applet-uri pareau ca o sa cucereasca lumea, iar arhicunoscutul Google era doar beta, umbrit de Yahoo!. In clasa a XII-a am realizat primul meu site care evident era personal.

Imi aduc aminte cand am citit primul articol in Chip despre internet-ul prin cablu TV. Parea o nebunie, la o viteza de pana la 4Mb (asa era in articol) parea o viteza incredibila. 2 ani mai tarziu aveam deja o conexiune prin cablu, iar acum viteza de 4Mb nu mai pare tocmai incredibila.

Cand am terminat liceul am crezut ca o sa devin administrator de retea, eram sigur de asta.

Am depanat calculatore o vreme, era foarte interesant din punctul meu de vedere sa-mi bag nasul in atatea calculatoare de ultima generatie, dar… era o munca sisifica, azi depanam un calculator iar maine altii il stricau. Recordul a fost undeva in jur de 1h, dupa ce am reinstalat un Windows XP la o cunostinta, nu am apucat sa ajung acasa ca a reusit sa-l strice iar.

Atunci m-am hotarat ca trebuie sa schimb drumul pe care o apucasem iar 2 ani mai tarziu m-am angajat ca web developer.

Este incredibil cat de imprevizibila poate sa fie viata, acum 10 ani ma chinuiam sa ma conctez la Internet cu un modem de 56k iar acum parca este mai fascinant ca niciodata.

Vin sarbatoriile! Toata lumea se bucura si se gandeste ce sa mai indese sub brad. Magazinele mari vin in aceasta perioada cu super-oferte, dar oare cat de “super” sunt aceste oferte.

Am ramas uimit de multe ori cum unele firme foarte mari vindeau niste calculatoare mai mult decat slabe la niste preturi, aparent foarte tentante. O oferta suna cam asa “Notebook … Procesor Intel Celeron Dual Core T1500”, pe bune, cam atata e toata, am scos doar marca. Poate pentru unii este evident cam cat de “tentanta” este oferta, dar pentru ceilalti chiar suna bine, mai ales ca pretul este destul de mic. O oferta serioasa, indiferent de unde provine trebuie sa listeze toate componentele, nu doar procesorul si alte componente mai rasarite. In cazul unui laptop poti avea noroc (dar nu te baza pe asta), laptopurile vin in general cam in aceeasi configuratie, variaza doar RAM-ul sau marimea HDD, dar nu este o regula generala. In cazul desktopurilor totusi… e alta treaba.

Cu cativa ani in urma reparam calculatoare, atat hardware cat si software, eram genul de tip la care te duci daca nu mergea ceva sau aveai nevoie de ceva. In perioada aceea am avut ocazia sa vad multe calculatoare atat pe dinafara cat si pe dinauntru.

Am vazut mai multe calculatoare cumparate “la oferta” in rate pe mai multi ani, iar cand le-am deschis am avut senzatia a carui echivalent culinar este de a deschide o cratita de mancare uitata in frigider. Componentele in general sunt cele mai ieftine de pe piata, de fapt sunt atat de ieftine incat nici nu am auzit de marcile acelea. Un alt caz este atunci cand nu este un calculator bine echilibrat, iar cand spun asta ma refer ca degeaba are calculatorul 3GHz de procesor daca are 512 MB RAM.

Concluzia, cand mergeti la cumparaturiile de sarbatori nu va aruncati la orice oferta, o placa de baza slaba poate sa diminueze performanta intregului calculator, sau si mai rau, sa cedeze repede si sa traga dupa sine componente scumpe, decat sa dai bani putin pe un calculator care o sa se strice inainte sa termini de platit la el, mai bine rogi pe cineva sa te ajute. Si nu in ultimul rand ai grija sa nu-ti distrugi calculatorul!

Cumparaturi placute!

Dupa ce am sustinut cu ceva timp in urma examenul de certificare ZCE in PHP5, intr-un final a venit si plicul cartonat care il asptetam cu atata nerabdare.

O data cu plicul am descoperit si de ce a durat atat, pe el scria mare Russian Federation, Bucharest. Pe aproape dar nu tocmai bine.

Diploma e foarte draguta (mai ales dupa ce am asteptat-o atat), cu timbru embosat si semnaturile lui Zeev Suraski si Andi Gutmans, fondatorii Zend. In plic mai era si o pagina cu avantajele care le ai ca ZCE si un abtipild maricel cu ZCE PHP5.

Cu acestea fiind spus episodul ZCE PHP5 ia sfarsit… pana la urmatoarea certificare.