Claudiu Persoiu

Blog-ul lui Claudiu Persoiu


Archive for the ‘closures’ tag

Closures, de la Scheme la Javascript la PHP

without comments

Notiunea de closure in PHP, desi a aparut in PHP 5.3, a fost realizata intr-un mod adecvat abia in 5.4, asa cum am mai spus-o si pe blogul meu.

Wikipedia ne spune:

In computer science, a closure (also lexical closure or function closure) is a function or reference to a function together with a referencing environment—a table storing a reference to each of the non-local variables (also called free variables) of that function.

In PHP nu este un concept foarte popular sau foarte cunoscut. De multe ori acesta este confundat cu Anonymous Functions. In limbajele functionale totusi, acest concept este foarte popular, pentru ca acolo este cu adevarat nevoie de el!

Scheme

Cand Brendan Eich a conceput JavaScript, s-a bazat pe limbajul Scheme si a ajuns sa faca o implementare a acestuia cu o sintaxa de C. Sintaxa C era si este in continuare mult mai populara, iar atunci (1995) limbajul Java era foarte “la moda”.

Sintaxa Scheme este similara cu sintaxa Lisp, in sensul ca se folosesc paranteze in jurul expresiilor pentru a le rula. Operatorii sunt definiti ca si functii si la fel ca o si in cazul functiilor, se pun in partea stanga a parantezei.

Sa luam un exemplu de closure in Scheme:

(define (make-counter)
  (let ((count (begin 
                 (display "run parent function and return 0") 
                 0)))
    (lambda ()
      (set! count (+ count 1))
      (begin 
        (display "inside child function ") 
        count))))

Functia principala seteaza o variabila “count”, cu valoarea 0 si afisaza “run parent function and return 0”, apoi intoarce o alta functie lambda, care incrementeaza variabila definita in functia principala si apoi afisaza “inside child function”.

Functia rezultata din executia functiei principale o stochez intr-o variabila pentru a o putea rula ulterior de mai multe ori:

> (define counter (make-counter))
run parent function and return 0
> (counter)
inside child function 1
> (counter)
inside child function 2

Cu alte cuvinte, de fiecare data cand apelez (make-couter), acesta va intoarce o functie noua care are acces la mediul in care a fost creata. Daca pare ciudat din pricina sintaxei, promit ca in JavaScript va parea mult mai natural.

Acest concept este foarte interesant pentru incapsulare. Mediul la tipul cand functia parinte este executata se poate incapsula, iar ulterior se va folosi de accest mediu fara grija ca acesta se poate schimba din cauze exterioare.

Pentru limbajele functionale acesta este un concept foarte interesant. Cand vine vorba de limbaje obiectuale totusi, conceptul aproape inutil, pentru ca obiectele au si ele rolul de incapsulare.

JavaScript

JavaScript a fost de la inceput un hibrid, un limbaj functional, orientat obiect, cu mostenire bazata pe prototype. Iar daca acestea nu erau suficiente, sintaxa a fost preluata din Java (C).

JavaScript nu a mostenit multe de la Scheme, dar a mostenit conceptul de closure.

Un motiv pentru care era nevoie de closure in Scheme este acela ca daca o functie nu gaseste o variabila in mediul in care se afla, o va cauta in mediul superior. Sa luam un exemplu:

(define x 1)
(define (add-in-env y) (+ x y))

Daca apelam add-in-env cu 2:

(add-in-env 2) -> 3

Pare la fel de ambiguu ca si in JavaScript, dar nu este tocmai asa. In Scheme sa faci mutatie nu e la fel de usor, simplu si transparent, deci o operatie ulterioara de:

(define x 2)

va rezulta intr-o eroare.

In JavaScript a rezultat un hibrid. Mutatia este permisa, dar notiunea de a cauta o variabila in mediul in care te afli a ramas:

var x = 1;
var add_in_env = function (y) {
   return x + y;
}

add_in_env(2); // rezulta 3

Pana aici e ok, dar pentru:

x = 2;
add_in_env(2); // rezulta 4

In acest caz, lucrurile scapa foarte usor de sub control.

Dar, ca sa rezolvam problema, putem pur si simplu sa definim variabila in mediul care isi va termina executia (se va inchide = will close):

var make_counter = function () {
   console.log("run parent function and set counter to 0")
   var count = 0;

   return function () {
       count = count + 1;
       console.log("inside child function");
       return count;
   }
}

var counter = make_counter();
console.log(counter());
console.log(counter());

var counter2 = make_counter();
console.log(counter2());
console.log(counter());
console.log(counter2());

Outputul va fi:

run parent function and set counter to 0
inside child function
1
inside child function
2
run parent function and set counter to 0
inside child function
1
inside child function
3
inside child function
2

Chiar daca functia principala si-a terminat executia, mediul din interiorul ei este pastrat ca un closure pentru functia care a fost intoarsa. Doar in momentul in care si subfunctia nu mai are referinte catre ea memoria alocata pentru closure va fi dezalocata.

Chiar daca JavaScript are obiecte, acestea nu au metode private. O abordare este sa pui un “_” (underscore) in fata numelui functiei si sa o consideri privata. Din punctul meu de vedere asta este ca si cum ii rogi pe cei care vin dupa tine sa o considere o functie privata. Evident acest lucru nu este tocmai consistent.

Sa luam un exemplu:

var obj = {
   _secretFunction : function (key) { console.log(‘do secret ’ + key) },
   doStuff : function (key) { this._secretFunction(key) }
}

obj.doStuff(‘stuff’); // do secret stuff

Aparent avem o metoda publica “doStuff” si una privata “_secretFunction”. Totusi nu poti preveni un utilizator sa apeleze “_secretFunction”, sau mai rau, sa o modifice:

obj._secretFunction = function (key) { console.log('new secret ' + key); }

obj.doStuff('stuff'); // new secret stuff

Daca vrem ca functia sa fie ascunsa, iar acest lucru sa fie evident pentru toata lumea, din nou putem folosi un closure:

var obj = (function () {
   var secretFunction =  function (key) { console.log(‘do secret ’ + key) }

   return {
      doStuff : function (key) { 
         secretFunction(key) 
      }
   }
})();

obj.doStuff(‘stuff’); // do secret stuff

Pentru ca functia parinte se va executa la inceput, practic spatiul in care a fost definit secretFunction si-a terminat deja executia, incapsuland logica. Obiectul intors poate sa apeleze functia pentru ca este definit in acelasi mediu ca si obiectul.

Pare complicat prima data, dar de fapt este foarte simplu cand intelegi conceptul.

Si apoi a fost… PHP

PHP inglobeaza multe optiuni diferite. PHP s-a dezvoltat initial ca un framework Perl, ulterior engine-ul fiind scris in C.

PHP este un limbaj dinamic care inglobeaza foarte multe concepte, de la obiecte, interfete si functii anonime, pana la goto labels. Nu este foarte clara directia in care ar trebui sa se dezolte limbajul, mai degraba ofera posibilitatea pentru abordari diferite.

In istoria ciudata a PHP, undeva in versiunea 4 a fost introdusa o sintaxa pentru Anonymous Functions, dar abia in PHP 5.3 a aparut o versiune mai “normala“.

Tot in versiunea 5.3 a fost introdusa si prima varianta de closures:

$scalar = 5;

$closure = function () use ($scalar) {
     return 'Scalar: ' . $scalar . PHP_EOL;
};

echo $closure(); // Scalar: 5

$scalar = 7;

echo $closure(); // Scalar: 5

Versiunea functioneaza in mare parte, dar trebuie sa specifici ce vei trimite catre closure.

Si mai exista cateva inconveniente:

<?php 
class Foo {         
   private function privateMethod() {                 
      return 'Inside private method';         
   }

   public function bar() {                 
      $obj = $this;                 
      return function () use ($obj) {                         
         return $obj->privateMethod();
      };
   }
}

$obj = new Foo();
$closure = $obj->bar();
echo $closure();

Fatal error:  Call to private method Foo::privateMethod() from context '' in [...][...] on line 10

Nu functioneaza pentru ca nu poti trimite $this ca parametru la closure, iar daca faci artificiul de mai sus tot nu vei putea accesa metodele private. Nu uitati, asta se intampla in PHP 5.3.

Ideea de a introduce acest tip de closure mi se pare bizara. Nu este prima daca cand in PHP se introduce un feature “bizar”, dupa cum vorbeam mai sus si de Anonymous Function. Pare work in progress.

Cred ca toata lumea se astepta ca acest feature sa functioneze la fel ca in JavaScript. Cred ca doar datorita JavaScript conceptul de closure a devenit atat de popular.

In versiunea PHP 5.4 lucrurile s-au mai schimbat, avem in sfarsit closures asa cum ne asteptam:

class Foo {
   private function privateMethod() {
      return 'Inside private method';
   }

   public function bar() {
      return function () {
         return $this->privateMethod();
      };
   }
}

$obj = new Foo();
$closure = $obj->bar();
echo $closure(); // Inside private method

Functioneaza!

Poti chiar sa spui:

unset($obj);
echo $closure();

si va functiona, pentru ca obiectul in interiorul caruia a fost definit closure-ul a ramas in memorie pana cand se va termina executia scriptului, sau se va apela:

unset($closure);

Pentru mai multe detalii despre cum functioneaza closure in PHP 5.4, puteti citi acest blog.

Written by Claudiu Persoiu

10 April 2013 at 10:02 AM

PHP 5.4 – Closures asa cum ar trebui!

with 5 comments

Notiunea de Closure, a fost introdusa in PHP 5.3, o data cu o noua sintaxa, “mai traditionala” pentru functiile anonime.

PHP 5.3

In 5.3, un closure se baza pe termenul “use”, care transmite anumite variabile functiei anonime, transformand-o intr-un closure.

Problema este ca functia anonima nu va avea acces decat la variabilele trimise folosind “use”. In cazul obiectelor ele sunt trimise prin referinta, dar in cazul variabilelor scalare (int, string, etc.) acestea se transmit prin valoare, asa cum face implicit in PHP 5+:

$scalar = 5;

$closure = function () use ($scalar) {
     return 'Scalar: ' . $scalar . PHP_EOL;
};

echo $closure(); // Scalar: 5

$scalar = 7;

echo $closure(); // Scalar: 5

O alta problema este ca nu se pot trimite $this in cadrul obiectelor, deci doar proprietatile sau metodele care sunt publice nu pot fi accesate de closure.

PHP 5.4

In PHP 5.4 folosirea cuvantului “use” este optionala, iar tot mediul in care functia anonima a fost creata este disponibil in interiorul functiei.

Avantajul este ca atunci cand functia anonima este generata in interiorul unei alte functii, sau a unei metode, functia anonima va putea accesa mediul in care aceasta a fost creata chiar si dupa terminarea executiei acestuia. Obiectele din mediul creat se vor dezaloca de abea dupa ce se ultima referinta catre closure se va sterge:

class testClass {

        private $changeableVar = 1;
        private $bigVar;

        public function __construct() {
                // Allocate a big variable so we can see the changes in memory
                $this->bigVar = str_repeat("BigWord", 5000);
        }

        /**
         * O metoda care intoarce un closure
         */
        public function closure() {

                return function () {
                        // Display the value of a private property of the object
                        echo 'Private property: ' . $this->changeableVar.PHP_EOL;

                        // Change the value of a private property of the object
                        $this->changeableVar = 2;
                };
        }

        /**
         * O metoda care afisaza o variabila privata
         */
        public function showChangeableVar() {
                echo 'Private property in method: ' . $this->changeableVar.PHP_EOL;
        }

}

// Memoria inainte sa fie alocat obiectul
echo "Memory: " . memory_get_usage() . PHP_EOL; // Memory: 229896

// Creare obiect
$testObj = new testClass();

// Creare closure
$closure = $testObj->closure();

// Executie closure
$closure(); // Private property: 1

// Afisare valoare curenta a proprietatii private
$testObj->showChangeableVar(); // Private property in method: 2

// Memoria inainte sa fie desalocat obiectul
echo "Memory: ". memory_get_usage() . PHP_EOL; // Memory: 266240

// Dezalocare obiect
unset($testObj);

// Memoria dupa ce a fost dezalocat obiectul, nu este o diferenta mare in memorie
echo "Memory: ". memory_get_usage() . PHP_EOL; // Memory: 266152

// Executie closure dupa ce obiectul in care a fost creata a fost dezalocat
echo $closure(); // Private property: 2

// Dezalocat closure si o data cu el mediul in care a fost generat
unset($closure);

// Memoria dupa ce a fost stearsa ultima referinta catre obiect
echo "Memory: " . memory_get_usage() . PHP_EOL; // Memory: 230416

Callable type hinting

Inca un nou lucru introdus legat de closures introdus in PHP 5.4 este un nou “type hint”: “callable”. De fapt “callable” se refera la orice functie anonima, chiar si la un nou mod de a apela o metoda a unui obiect:

<?php
// O functie care foloseste type hinting
function typeHinting(callable $a) {
     echo $a() . PHP_EOL;
}

// Un closure
$closure = function () {
     return __FUNCTION__;
};

// Apelare functie cu type hinting cu un closure ca argument
typeHinting($closure); // {closure}

class testClass {
     public function testMethod() {
          return __METHOD__;
     }
}

// Un obiect de test
$testObj = new testClass();

// Noua forma de apelare a unei metode dintr-un obiect
$objCallable = array($testObj, 'testMethod');

// Apelare functie type hinting cu noua forma de apelare ca argument
typeHinting($objCallable); // testClass::testMethod

Cred ca de abea acum este momentul sa spunem ca PHP suporta closures cu adevarat!

Written by Claudiu Persoiu

11 February 2012 at 5:10 PM

Posted in PHP

Tagged with , , , ,

PHP 5.4 Alpha 1 este aici!

without comments

Acum trei zile, adica pe 28-06-2011 a fost anuntat pe ww.php.net versiunea PHP 5.4 alfa 1!

Practic in aceasta versiune sunt inglobate ultimele lucruri care au fost realizate pentru PHP 6 si nu au apucat sa intre in PHP 5.3, alaturi de alte cateva lucruri noi.

Unele din cele mai interesante faclitati noi:

Traits

Un nou feature de OOP. Practic se folosesc pentru refolosire orizontala de cod, adica mostenire de metode in loc de extiderea de clase.

trait Inharitable {
    public function test() {
        echo 'Class: ' . __CLASS__ . ' Method: ' . __METHOD__ . PHP_EOL;
    }
}

class A {
    use Inharitable;
}

class B {
    use Inharitable;
}

$a = new A();
$a->test(); //Class: Inharitable Method: Inharitable::test

$b = new B();
$b->test(); //Class: Inharitable Method: Inharitable::test

Trait-urile din PHP 5.4 sunt practic noile namespace-urile din PHP 5.3, adica cea mai interesanta facilitate din PHP 5.4.

Scalar type hinting

Pana la PHP 5.3 nu exista type hinting decat pentru clase, interfete si array-uri. Acum se va putea face type hinting si pe tipuri scalare de date cum ar fi: int, string, float, bool si resource.

function test(string $var) {
  echo $var;
}

$a = 'aa';
test($a);

Din pacate pe versiune alfa instalata la mine pe calculator primesc: Catchable fatal error: Argument 1 passed to test() must be an instance of string, string given, called in .. on line 58 and defined in … on line 52

Ce pot spune… e inca alfa…

Closures

Da, stiu, exista si in PHP 5.3, dar e incomparabil. In PHP 5.3 daca vroiau un closure trebuia sa folosesti cuvantul use iar apoi sa specifici variabilele la care functia lambda va avea acces.

In PHP 5.4 incepe sa arate mai mult a JavaScript, in sensul bun:

class closureTest {

    private $a;

    function test() {
        $this->a = 'object var';
        return function () {
            echo $this->a;
        };
    }
}

$a = new closureTest();
$b = $a->test();
$b(); // object var
unset($a);
$b(); // object var

Closure in adevaratul sens al cuvantului cu lambda functions asa cum ar trebui sa fie! Asa cum si lambda functions existau si inainte de PHP 5.3, dar de abea dupa ce a aparut noua sintaxa au devenit populare, acum era vremea pentru closures.

Acestea sunt lucrurile care mi se pare cele mai interesante, dar sunt doar o parte din ce aduce nou PHP 5.4!

Este foarte probabil ca pana la finalul anului sa apara si versiunea finala.

Sunt curios daca o data cu PHP 5.4 va aparea si o noua certificare, avand in vedere ca schimbarile nu sunt totusi atat de majore.

Written by Claudiu Persoiu

1 July 2011 at 8:27 AM

Closures si functii lambda in PHP vs. JavaScript

with 2 comments

JavaScript si PHP suporta atat functii lambda cat si closures. Dar termenii sunt putin intelesi in ambele libaje de programare si de multe ori sunt confundati.

Functii Lambda

Mai sunt numite si functii anonime. Acestea se refera la functii care pot fi apelate fara sa fie neaparat legate de un identificator. Unul din scopurile lor este de a fi pasate ca argumente. Numele de Lambda li se trage de la Alonzo Church, inventatorul lambda calculus in 1936. In lambda calculus toate functiile sunt anonime.

JavaScript

In JavaScript functiile lambda fac parte din setul de baza si reprezinta metoda preferata de creare a unei functii.

De exemplu:

var add = function (a, b) {
     return a + b;
}
alert(add(1, 2)); // 3

Functiile lambda sunt folosite aproape in orice context cand vine vorba de JavaScript, un exemplu este:

window.onload = function (e) {
     alert('Pagina s-a incarcat!');
}

PHP

In PHP, functiile lambda au fost introduse de la versiune 4.0.1 folosind create_function. In versiunea 5.3+ a fost adaugata si sintaxa similara cu JavaScript, un mod mult mai lizibil si elegant de a definii o functie.

Asta inseamna ca in PHP exista doua moduri de a genera o functie lambda:

// PHP 4.0.1+
$add = create_function('$a, $b', 'return $a + $b;');

// vs.

// PHP 5.3+
$add = function ($a, $b) {
     return $a + $b;
};

echo $add(1,2); // 3

Functiile lambda pot fi folosite ca parametru pentru alte functii, cum ar fi usort:

$array = array(4, 3, 5, 1, 2);
usort($array, function ($a, $b) {
     if ($a == $b) {
          return 0;
     }
     return ($a < $b) ? -1 : 1;
});

Chiar mai mult, PHP 5.3+ permite apelarea unui obiect ca o functie anonima:

class test {
     function __invoke($a) {
          echo $a;
     }
}
$a = new test();
$a('test'); // 'test'

Closures

Notiunea de closure este notiunea cu adevarat neinteleasa dintre cele doua. In general confuzia apare pentru ca implementarea de cloasure poate presupune si functii lambda. Un closure se refera la capacitatea unei functii/obiect de a accesa mediul in care aceasta a fost creat(a) chiar daca executia functiei parinte s-a terminat. Cu alte cuvinte functia/obiectul intors de un cloasure pastreaza mediul in care a fost definita.

In JavaScript notiunea de closure face parte din arsenalul de baza, pentru ca limbajul nu are la baza un model obiectual traditional ci unul bazat pe prototype si functii. Dar JavaScript mai are si cateva reminescente, cum ar fi faptul ca poti folosi “new” pentru a construi un obiect pe baza unei functii care joaca roul de clasa. In PHP este mai degraba o noua posibilitate de abordare a problemelor, PHP facand parte din familia de limbaje cu model obiectual traditional.

JavaScript
In JavaScript notiunea de closure este foarte folosita, iar popularitatea se datoreaza faptului ca JavaScript nu este un limbaj obiectual traditional, ci unul functional, bazat pe mostenire prototype.

In JavaScript nu exista notiunea de Public, Private si Protected, exista doar Public si Private iar obiectele pot mostenii unele de la altele, fara sa foloseasca clase.

O alta problema este mediul (scope), care in mod implicit este cel global. Prin closure aceste probleme pot fi rezolvate intr-un mod elegant:

var closure = function () {
     var sum = 0;
     return {
          add: function (nr) {
               sum += nr;
          },
          getSum: function () {
               return sum;
          }
     }
}();

closure.add(1);
closure.add(2);
console.log(closure.getSum());

In exemplul de mai sus, sum este o proprietate privata iar aceasta teoretic, putea fi accesata si modificata doar din functia closure. Partea interesanta este ca parantezele de la finalul definitiei de functiei semnifica faptul ca aceasta functie se va si executa si deci va intoarce rezultatul care este un obiect. In acest moment functia initiala nu mai exista decat pentru a servi obiectul intors, incapsuland astfel variabila privata.

Desi functia si-a terminat executia, prin intermediu acestul closure obiectul returnat poate accesa variabilele definite in interiorul functiei, pentru ca este mediul in care a fost creeat.

Problema devine mai interesanta atunci cand o functie intoarce o alta functie:

var counter = function () {
    var counter = 0;
    console.log('in closure');
    return function () {
        console.log('in functia anonima');
        return ++counter;
    };
};
var counter1 = counter();

console.log(counter1()); // 1

var counter2 = counter();
console.log(counter2()); // 1
console.log(counter1()); // 2

Output-ul va fi:

in closure
in functia anonima
1
in closure
in functia anonima
1
in functia anonima
2

Ce se intampla de fapt este ca prima functie se executa si intoarce o functie anonima care inca mai poate accesa mediul in care a fost creata. Dupa parerea mea de aici vine confuzia dintre closures si lambda functions, pentru ca o functie intoarce o alta functie.

Diferenta dintre exemple este ca in primul exemplu functia initiala de closure se executa imediat, iar in al doilea exemplu se poate vedea ca atunci cand counter se executa intoarce un rezultat, care este de fapt o definitie de functie, care la randul lui poate fi executata. Evident si acest exemplu poate fi adaptat sa se comporte precum cel precedent folosind paranteze la final.

PHP

Cum spuneam si mai sus, in PHP notiunea de closure nu este la fel de importanta ca in JavaScript.

Daca functiile lambda sunt disponibile in limbaj incepand cu versiunea 4, closure au aparut de abea dupa PHP 5.3+

Datorita mediului (scope) de executie care este de tip block in PHP se realizeaza o incapsulare mai buna dar si mai putin flexibila fata de JavaScript. Practic in PHP trebuie specificat cu ajutorul instructiunii use ce anume va putea accesa functia anonima din closure-ul care si-a terminat executia.

function closure () {
     $c = 0;
     return function ($a) use (&$c) {
          $c += $a;
          echo $a . ', ' . $c . PHP_EOL;
     };
}

$closure = closure();

$closure(1);
$closure(2);

Spre deosebire de JavaScript in PHP nu se pot realiza closure care sa intoarca un obiect, sau mai bine zis obiectul nu poate fi legat de mediul in care a fost creat, decat sa zicem, daca nu se trimit parametrii la constructor prin referinta, metoda nu foarte eleganta care nu vad in ce scenariu ar avea neaparata nevoie de closure.

Ca o paralela la exemplele  de la JavaScript, in loc de parantezele “()” de la finalul functiei, in PHP pentru a executa functia imediat dupa definire se pot folosii call_user_func() sau call_user_func_array():

$closure = call_user_func(function () {
    $c = 0;
    return function ($a) use (&$c) {
        $c += $a;
        echo $a . ', ' . $c . PHP_EOL;

    };
});

$closure(1);
$closure(2);

Written by Claudiu Persoiu

16 April 2011 at 6:02 PM

PHP 5.3 ce aduce nou?

without comments

Pana la versiunea mult asteptata 6, PHP 5.3 este deja la RC 2.

PHP 5.3 vine cu multe lucruri noi, de fapt sunt atat de multe incat putea sa fie cu succes versiunea 6, dar de ce nu este PHP 6? Pentru ca toata lumea se asteapta ca versiunea 6 sa aiba suport Unicode, iar cand o comunitate de programatori asteapta de mai bine de 3 ani asta, nu poti pur si simplu sa le spui ca te-ai gandit sa lasi suportul pentru Unicode pentru versiunea 7.

Namespaces

Printre noutati se afla si namespaces, mi se pare o idee interesanta dar nu fantastica, initial acestea nu erau pe lista de prioritati pentru ca se considera ca problema lor se poate rezolva relativ simplu folosind prefixuri si clase.

Un exemplu de namespace:

<?php
// clasa.php

// definirea namespace-ului, in cazul asta trebuie sa fie prima instructiune din fisier
namespace teste;

// o clasa cu un conscturctor
class clasaTest {
   function __construct() {
      echo "in constrcutor";
   }
}

// o functie
function funcTest() {
   echo "in functie";
}

// o constanta
const CONSTANTA = 'global';
?>

Acelasi fisier se mai poate defini intr-un anumit namespace si in felul urmator:

<?php
// clasa.php

// definirea namespace-ului
namespace teste {

   // o clasa cu un conscturctor
   class clasaTest {
     function __construct() {
        echo "in constrcutor";
     }
   }

   // o functie
   function funcTest() {
      echo "in functie";
   }

   // o constanta
   const CONSTANTA = 'global';

}
?>

Fisierul in care fac testele:

<?php

// includem fisierul de mai sus
require('clasa.php');

$obj = new clasaTest(); // Fatal Error:clasa 'clasaTest' not found in ...

$obj2 = new teste\clasaTest(); // afisaza "in constructor"

// aparent suprascriem constanta
const CONSTANTA = 'local';

echo CONSTANTA; // afisaza "local"

echo teste\CONSTANTA; // afisza "global"

teste\funcTest(); // afisaza "in functie"

?>

iar daca vrem sa nu mai folosim operatorul “\” si numele namespace-ului:

<?php
// trebuie sa fie prima insctructiune
namespace teste;

// includem fisierul de mai sus
require('clasa.php');

$obj = new clasaTest(); // afisaza "in constructor";

// suprascriem constanta
const CONSTANTA = 'local'; // Notice: Constant teste\CONSTANTA already defined in...

echo CONSTANTA; // afisaza global

?>

Si acestea sunt functiile de baza, folosindu-le pe acestea o sa ajute portabilitatea, si scalabilitatea. Acum numele de clase si functii nu mai trebuie sa fie unice, trebuie pur si simplu sa fie in namespace-uri diferite.

Functile lambda si “closures”

Cele mai interesante facilitati mi se par functile lambda si “closures”.

Suna cunoscut? Poate pentru ca sunt foarte folosite in JavaScript:

<script language="javascript">
closure = function(text) {
   alert(text);
}

closure("hello");
</script>

Iar acum in php este posibil:

<?php
$closure = function ($text) {
   return $text;
};

echo $closure("hello");
?>

Tot la functii lambda si “closures” a mai fost introdus si “use”, care permite folosirea unor variabile din exterior:

<?php
$x = 'Claudiu';
$closure = function ($text) use ($x) {
   return $text.' '.$x;
};

echo $closure("hello"); // afisaza "hello Claudiu"
?>

Iar daca in exemplul de mai sus vrem sa modificam variabilele care sunt parametri la “use” nu trebuie decat sa le trimitem prin referinta:

<?php
$x = 'Claudiu';
$closure = function ($text) use (&$x) {
   $x = 'utilizator';
   return $text;
};

echo $closure("hello"); // afisaza "hello"

echo $x; // afisaza "utilizator"
?>

Iar ca sa luam un exemplu concret unde pot fi utile, sa zicem functia “usort“:

<?php
function cmp($a, $b)
{
    if ($a == $b) return 0;
    return ($a < $b) ? -1 : 1;
}

$a = array(3, 2, 5, 6, 1);

usort($a, "cmp");

// este echivalent cu:

$a = array(3, 2, 5, 6, 1);

usort($a, function ($a, $b){
    if ($a == $b) return 0;
    return ($a < $b) ? -1 : 1;
});
?>

Dragut, nu? Cred ca asa se vede si mult mai clar ce se intampla in functie si la ce foloseste aceasta.

De asemenea obiectele se pot comporta ca niste closures folosind noua “metoda magica” __invoke():

<?php 

class testCl {
   function __invoke() {
      return "metoda de closure";
   }
}

$obj = new testCl(); // instantiem clasa
echo $obj(); // o apelam ca pe un closure si afisaza "metoda de closure"

?>

NOWDOC

NOWDOC este similar cu HEREDOC doar ca nu interpreteaza variabilele si caracterele speciale. Cu alte cuvinte HEREDOC era echivalentul ghilimelelor duble, NOWDOC este echivalentul ghilimelelor simple:

<?php

$var = "5";

// ghilimele duble
echo "Valoarea este: $var <br>"; // "Valoarea este 5"

// ghilimele simple
echo 'Valoarea este: $var <br>'; // "Valoarea este $var"

// HEREDOC
echo <<<HEREDOC
Valoarea este: $var <br>
HEREDOC;
// "Valoarea este 5"

// NOWDOC
echo <<<'NOWDOC'
Valoarea este: $var <br>
NOWDOC;
// "Valoarea este $var"

?>

Operatorul “?”

Acest operator a fost putin “inbunatatit”:

<?php
// inainte
echo $_GET['ceva']?$_GET['ceva']:false;

// acum
echo $_GET['ceva']?:false;

?>

Cu alte cuvinte acum conditia poate fi folosita ca valoare pentru adevarat.

goto

Sincer… nuprea vad de ce era nevoie de asa ceva, dar poate nu e chiar asa rau. Si un mic exemplu:

<?php

$x = 1;

label1:
echo "la label1 $x <br>";
$x++;

if($x>3) goto label2;
goto label1;

label2:
echo "la label2";

// va afisa:
// la label1 1
// la label1 2
// la label1 3
// la label2
?>

Arata mai mult a Basic decat a PHP dar chiar functioneaza.

Mai sunt si alte noutati, am incercat sa le enumar doar pe cele care mi se pare mie mai interesante.

Din pacate toate aceste lucruri nu vor ajunge sa fie folosite cu adevarat pe scara larga decat poate peste 2-3 ani, sau chiar mai mult. Poate nu este PHP 6 dar eu cred ca toate schimbarile vor fi mai degraba asociate cu PHP 6 decat cu PHP 5, nu cred ca vrea nimeni sa riste o intreaga aplicatie care foloseste namespace-uri sau closures pentru ca nu este versiunea “noua” de PHP 5.

Written by Claudiu Persoiu

10 May 2009 at 5:42 PM

Posted in PHP

Tagged with , , , , ,