Claudiu Persoiu

Blog-ul lui Claudiu Persoiu


Archive for 24 December 2013

Appcelerator Titanium – cateva impresii

without comments

Nota: Titanium si PhoneGap sunt doua platforme pentru dezvoltarea de aplicatii hibride pentru mobil. Aceste aplicatii nu sunt scrise in limbajul de programare nativ telefonului, dar pot fi distribuite pe mai multe platforme mobile.

Recent, am publicat pe Github cea mai noua si extraordinara platforma de teste, Just-Quizzing pe numele ei. Am facut-o ca sa o folosesc eu personal, dar pentru ca am gasit cativa colegi care au considerat-o utila, am facut-o publica.

In versiunea initiala foloseam SL4A pentru a publica aplicatia pe telefonul meu mobil cu Android. Aveam nevoie de un mod in care sa folosesc aplicatia cand sunt in miscare si nu am acces la Intenet. Din pacate nu exista actualizare automata pentru teste. Am sperat ca SL4A va avea o directie mai clara in timp, dar platforma si-a pierdut din elanul initial, iar eu am decis sa scriu o aplicatie mobila.

Am avut de ales intre PhoneGap si Titanium. In trecut am folosit PhoneGap pentru ca marimea aplicatiei era prea mare in Titanium, dar am zis sa ii mai dau o sansa. In 2011, cand am mai scris despre Titanium, marimea unei aplicatii de baza era aproximativ 4M. In ziua de azi nu mi se mai pare chiar atat de mare, desi este maricica.

Perspectiva va fi in special pentru Android, desi aplicatia a fost facuta sa fie compatibila si cu iPhone.

Am folosit SDK 3.1.3, fara framework-ul Alloy.

Alloy are si el curba lui de invatare si am vrut sa o evit. Scopul aplicatiei era sa fie o versiune portabila a testelor de pe server si nu am vrut sa fac o investitie foarte mare de timp.

Timpul total de dezvoltare a fost putin mai mult de o saptamana.

Prima parere

Lucrurile nu merg chiar asa cum te astepti, nu ai foarte multa flexibilitate. Din timpul total alocat, mai mult de un sfert am incercat sa fac un “flyout menu”, asa cum au aplicatiile ca: Facebook, Google Plus si Youtube. A fost un dezastru total! Singurele variante care chiar pareau sa mearga au fost folosirea unui modul extern sau folosirea widgetul-ui din Alloy.

Se pare ca la conversia dintre coordonatele relative, unde utilizatorul a atins elementul curent, la punctul efectiv, unde esti pe ecran, exista o discrepanta mare si este imposibil sa faci un efect decent de deschidere a meniului. Intr-un final am renuntat total la acest efect.

Viteza nu este chiar atat de buna cand vine vorba de randare de elemente. Sincer, ma asteptam la o viteza mai buna. Exista mici trucuri care se pot face, de exemplu sa preincarci view-urile inainte sa le afisezi, dar pentru asta trebuie sa interpretezi cam ce va face utilizatorul in continuare, lucru care nu este posibil mereu.

Un alt elemente care m-a deranjat este ca la apasarea butonului de meniu pe Android nu poti pune o actiune anume, sa zicem sa deschida meniul lateral de care vorbeam anterior. In PhoneGap de exemplu, nu se va deschide nici un meniu, acesta trebuie construit din HTML de la zero.

Cand au aparut, Titanium se laudau ca poti dezolta o data si distribui pe mai multe platforme. Acum am avut surpriza ca nu mai au aceasta abordare. In Kitchen Sink, aplicatia care demonstreaza facilitatile platformei, fiecare tip de platforma initializeaza aplicatia in fisierul ei. Unul dintre motive este ca design-ul se face dinamic daca nu vrei sa folosesti Alloy, nu prin fisiere de layout.

Printre primele lucruri pe care le-am incercat cu Titanium a fost sa vad cat este marimea unei aplicatii simple de “Hello World”. Impachetata, aplicatia ocupa ~8.5M, instalata pe telefon ~16M. Nu stiu ce parere aveti voi, dar mie mi se pare foarte mult! Ciudat este ca aplicatia mea finala ocupa ~8.4M impachetata si ~16M instalata, aproape identic cu aplicatia originala. Motivul este simplu, imaginile puse de mine ocupa cu cativa kb mai putin, rezultand in final o aplicatie putin mai mica decat aceea de la care am pornit.

Dar de ce ocupa o aplicatie Titanium atat de mult?

Am avut de cautat pana am gasit raspunsul. In 2011, cand am incercat sa ma documentez, nu am gasit decat ca sunt impachetate toate librariile chiar daca sunt necesare sau nu si din acest motiv este atat de mare. Nu asta era cauza! Intre timp, am aflat adevaratul motiv. Aplicatia ruleaza folosind un “bridge” intre Android si JavaScript. Codul JavaScript nu este “compilat”, asa cum reiese din prezentarile initiale, ci pur si simplu interpretat.

Codul JavaScript este interpretat folosind unul din motoarele disponibile in aplicatie (V8 si Rhino) si apeleaza componentele care construiesc elementele grafice native.

Problema este la interpretoare (engine). Acestea sunt destul de mari si sunt practic prezente in fiecare aplicatie. Si, de parca nu erau destul de mari, sunt si 3, fiecare cu scopul lui:

  • V8 – pentru versiuni de Android noi (dupa Gingerbread 2.3);
  • Rhino – pentru versiuni vechi de Android (inainte de Gingerbread 2.3);
  • x86 – pentru procesoare de tip Intel.

Aceste 3 engine-uri ocupa in total, dezarhivate, 19M pe calculatorul meu. Deci, fara sa eliminam o parte din ele nu avem cum sa scadem dimensiunea.

O metoda prin care cei de la Appcelerator vor sa scada dimensiunea apk-ului este sa renunte la Rhino, dar in acest mod se va pierde si compatibilitatea cu versiuni mai vechi de Android.

Comunitate

Exista o comunitate foarte activa. Pe forumuri si platforme Q/A este plin de intrebari si raspunsuri! Trebuie sa recunosc ca am fost impresionat din acest punct de vedere. Unele intrebari sunt relativ vechi, chiar si de 3 ani de zile.

Curba de invatare

Pentru o saptamana si aproape jumatate, din care mai bine de un sfert am cautat cum sa fac un efect de miscare al unui view, care pana la final nu a functionat, eu zic ca a mers destul de repede!

Recunosc, m-am mai jucat acum 3-4 ani cu el pentru cateva zile si chiar mi-am amintit anumite lucruri, cum ar fi ca erau elemente de tip window, view si label.

Faptul ca gasesti usor raspunsuri la intebarile de pe Stackoverflow, adunate in cativa ani, dar si ca exista o documentatie destul de bine organizata a ajutat foarte mult.

De asemenea si pe Youtube exista cateva tutoriale utile.

Mediul de dezoltare

Pentru primele versiuni nu exista un IDE, aplicatiile erau scrise cu un editor la alegere, apoi impachetate si testate folosind platforma.

Acum exista un IDE care are la baza Eclipse. Numele acestuia este Titanium Studio. Acesta are un autocomplete destul de reusit, care ajuta in cele mai multe cazuri. Are si cateva lucruri care nu merg prea bine, cum ar fi faptul ca mie uneori nu mi-a mai mers syntax highlight, fara sa-mi indice unde este problema. De asemenea, administrarea proiectelor mi se pare un pic ciudata si am avut cateva probleme la importul si exportul de proiecte.

Nu exista implicit o unealta vizuala de editare a elementelor din fereastra. Atat Xcode cat si ADT permit editarea de elemente cu drag & drop. Se pare ca exista si unelte de acest tip, dar nu sunt gratuite.

Emulatoarele nu sunt foarte configurabile. Partea buna este ca nu trebuie sa-ti bati capul, selectezi sistemul de operare si tipul de display si Titanium va configura automat un emulator. Partea proasta este ca poate mi-ar placea sa am un management al resurselor mai clar.

Un alt dezavantaj este ca uneori aplicatia pur si simplu moare pana porneste emulatorul, iar daca incerci din nou va incerca sa mai porneasca un emulator fara succes, caz in care trebuie inchis emulatorul, rulat Project clean si apoi incercat din nou, cu grija sa nu ratam momentul cand se poate debloca ecranul, sau scenariul de la inceput se va repeta.

Pentru iPhone nu merg log-urile cand vine vorba de OS X Mavericks.

Parti bune

Se invata relativ usor.

Documentatia este destul de bine realizata, iar acolo unde ceva nu este clar, sigur a mai intebat altcineva aceeasi intrebare.

Exista o comunitate destul de mare.

IDE-ul este usor de folosit.

Este usor de vazut cam ce este posibil in aplicatia Kitchen Sink.

Aplicatia nu arata ca o pagina web intr-un WebView!

Parti rele

Aplicatia ocupa foarte mult spatiu (16M pe telefon).

Elementele grafice sunt doar niste subseturi din platformele suportate.

Nu este foarte rapid, din cauza faptului ca avem codul intepretat si nu compilat, ca sa poata interactiona direct cu OS-ul.

Nu exista un editor vizual.

Exista probleme de integrare cu emulatoarele, atat pentru Android cat si pentru iPhone.

Concluzie

Daca esti un cunoscator al limbajului JavaScript, ai nevoie repede de o aplicatie si vrei sa foloseasca elemente grafice native, atunci probabil Titanium este pentru tine.

Daca vrei performanta, probabil trebuie sa te orientezi spre altceva.

Eu nu am suficienta experienta cu SDK-ul Android cat sa pot construi aceasta aplicatie in timpul care l-am avut, acesta a fost compromisul meu.

Sincer, nu sunt sigur daca PhoneGap era o optiune mai buna sau nu, vorbind de cazul meu paticular. Astazi exista multe librarii de JavaScript facute special sa emuleze elementele grafice native intr-o aplicatie PhoneGap. Diferenta nu este neaparat vizibila si, pana la urma, uneori poate aplicatia chiar nu trebuie sa arate ca o aplicatie standard, poate o interfata complet diferita este mai potrivita.

Written by Claudiu Persoiu

24 December 2013 at 1:13 PM

Posted in JavaScript

Tagged with , ,

Construind o noua generatie de programatori intr-o societate de consum

without comments

Motivat de articolul lui Rober Martin – Hoards Of Novices, am decis sa scriu si eu un articol pe un subiect similar.

Nu vreau sa scriu despre nevoia angajatorilor de a angaja juniori, ci despre de ce acesti juniori nu se ridica la nivelul asteptarilor, iar pentru final, despre ce am putea face pentru o mai buna pregatire.

Piata software este intr-o continua expansiune. Software-ul este modul in care comandam calculatorului ce sa faca. Astazi, dispozitivele din jur au procesoare, software si aplicatii, de la telefoane, ceasuri, televizoare si pana la masini de spalat si frigidere. Toate aceste dispozitive au nevoie de programe si programatori ca sa dezolte aplicatii pentru ele.

Cu aceste premize ajungem la criza software. S-a ajuns la concluzia ca avem nevoie de software mai repede pentru a rezolva aceasta criza. Acesta a fost un subiect important in anii ’60, dar cu timplul lumea nu i-a mai dat importanta.

Pentru a rezolva aceasta problema au aparut limbaje de nivel inalt si framework-uri. Limbajele de nivel inalt fac dezoltarea si intretinerea unei aplicatii mult mai simpla. In acest mod programatorii se indeparteaza foarte mult de “metal”, de hardware-ul efectiv, lucrand cu notiuni mult mai usor de manipulat.

Intr-o lume a limbajelor de nivel inalt (Java, C#, PHP, Python, JavaScript etc.) este mult mai usor si mai rapid sa compui o aplicatie.

Si totusi, desi modul de dezoltare al aplicatilor devine mai simplu, calitatea programatorilor este si ea in scadere.

O societate de consum

Avem nevoie de scoala pentru o slujba mai buna.

Pentru ca nevoia de studii reprezinta astazi o nevoie generala, scoala in sine se dilueaza. Principiile educationale in mare parte nu au suferit schimbari fundamentale de cand educatia a devenit disponibila tuturor. Rezultatul procesului de invatare este examenul, pentru ca asa se determina nivelul cunostintelor. Si mai presus, un rezultat mediocru ne permite sa avansam, fara sa demonstreze ca baza evaluata este prezenta.

Trecerea la nivelul urmator se face print-o examinare partiala, nu trebuie sa stapanesti 100% din notiuni, ci doar 50-60%. Nu este neaparat clar daca in celalate 40-50% se afla notiuni importante.

Aceasta problema a educatiei este mai mult sau mai putin o problema generala si sunt putini cei care chiar incearca abordari diferite.

In general, eu nu consider scoala un sistem definitoriu de stabilire a cunostinelor, mai ales astazi, cand avem acces la un volum atat de mare de alternative.

Cand studentii termina scoala, ei nu au toate notiunile pentru a lucra efectiv in industrie, ceea ce nu este atat de anormal. Scoala trebuie sa ofere doar o baza generala. De exemplu, in invatamantul superior pot sa-mi amintesc cel putin 8-9 limbaje de programare invatate. Efectiv au fost mai multe, dar nu am tinut o evidenta detaliata. Este clar ca nu ai cum sa cunosti atatea limbaje de programare la nivelul la care sa produci. Pe de alta parte, ai o idee de abordare, care te poate ajuta sa stabilesti o directie in care vrei sa aprofundezi.

Aceasta este cheia, sa aprofundezi! Pentru asta fiecare are abordarea lui, aici poti sa-ti alegi singur calea, fie cursuri, carti, proiecte practice sau toate la un loc. Prin aprofundare ajungi la nivelul la care angajatorii nu doar te accepta, dar te vaneaza!

De multe ori, pasiunea inlocuieste total studiile. Am cunoscut mai multe persoane care, desi nu au studiat informatica, sunt acum profesionisti in ea.

Partea buna este ca multa lume aprofundeaza de placere si sfatuiesc pe oricine citeste aceste randuri sa caute placerea in ce fac. Aceasta este cea mai buna motivatie.

Educatie alternativa intr-o societate de consum

Pentru ca metoda traditionala de invatamant nu este tocmai suficienta, sa vorbim de cateva metodele alternative:

  • carti
  • cursuri
  • tutoriale
  • articole/bloguri

Carti
Cartile in mod traditional sunt cea mai buna sursa de informatii (cel putin pana la aparitia Internetului). Dar calitatea nu este garantata!

Acum 8-9 ani am incercat sa cumpar o carte pentru JavaScript. Selectia nu era foarte mare asa ca am incercat sa analizez fiecare carte in parte.

La final am fost dezamagit de alegerea facuta pentru ca in loc sa ma invete JavaScript, cartea ma invata cum sa fac efecte speciale pe pagini (foarte populare in perioada respectiva).

In cazul meu particular, am gasit raspunsul mult mai tarziu intr-o prezentare a lui Douglas Crockford. Acesta spunea ca majoritatea cartilor de JavaScript sunt de acest fel si a recomandat o singura carte in afara de cartea scrisa de el, JavaScript: The Definitive Guide.

Cauza este simpla, lumea este mult mai atrasa de carti care promit sa te invete un limbaj sau tehnologie intr-un numar limitat de lectii sau zile. Vrem totul acum, dar studiul are nevoie de timp, trebuie sa intelegi notiunile, nu doar sa le treci in revista intr-un mod rapid.

In general, ca sa determini calitatea unei carti ar trebui sa cauti review-uri. In ziua de astazi este foarte usor, eu prefer Amazon.com dar nu numai. Asa poti determina daca este ce cauti.

Uneori si o perspectiva rapida este utila, mai ales daca nu ai alt mod de abordare pentru subiect, dar in general orice subiect abordat rapid nu-ti ofera o perspectiva generala, ci doar o introducere usoara.

Cursuri

Sunt multe cursuri, atat in clasa cat si on-line. La fel ca si in cazul cartilor, este greu sa determini calitatea cursului.

Cursurile promit multe, dar de multe ori nu trateaza in detaliu subiectele, iar la final chiar daca ai impresia ca ai invatat multe, cand vine vorba de aplicat realizezi ca orice variatie de la materialele cursului te pune in dificultate.

Ca si in cazul cartilor, referintele sunt foarte importante! Din pacate pentru cursuri nu sunt la fel de multe ca pentru carti.

Incearca sa vezi subiectele abordate si detaliul de abordare. Sau uneori poti gasi mai repede referinte pentru profesor decat pentru curs.

Tutoriale

In special pe Internet sunt foarte multe tutoriale care promit sa te invete un domeniu, dar nu reusesc sa te invete cum sa realizezi exemplul lor. La final nu poti realiza decat mici variatiuni de la exemplul initial. De multe ori, cel care face tutorialul are cele mai bune intentii, dar este greu sa faci un transfer de informatii.

Pentru cele care sunt gratuite este foarte simplu sa determini daca abordarea este potrivita sau nu pentru nevoile privitorului. Incearca sa privesti cateva episoade si vezi daca la final ai inteles cum functioneaza componenta respectiva. Daca poti doar replica, atunci poate mai ai de cautat.

Partea buna este ca sunt foarte multe si ai de unde alege in general. De exemplu, la un limbaj de programare poti vedea in referinta oficiala cam ce ar trebui sa inveti, apoi in tutorial vezi daca ai inteles punctele din referinta si ai o idee ce fac.

La variantele comerciale este mult mai greu, pentru ca de multe ori ai doar un preview introductiv, insuficient pentru a-ti forma o parere. In aceste cazuri ar trebui sa cauti review-uri.

Bloguri si articole

Partea buna aici este ca investitia in timp este relativ mica. E simplu sa-ti formezi o parere la final.

Dezavantajul este ca unele articole nu se actualizeaza o data cu tehnologia. Trebuie sa te asiguri ca exemplele functioneaza pe versiunea folosita de tine. Din experienta proprie pot spune ca acest lucru este greu si necesita mult timp. De exemplu, unele articole care inca mai atrag cititori pe acest blog sunt scrise acum cativa ani si, daca nu mai folosesc tehnologiile respective, nu mai sunt tentat sa le tin la curent.

Cum sa invatam mai bine

Cauta referinte pentru materialele care presupun o investitie de timp si/sau bani: carti, cursuri sau tutoriale.

Atunci cand te hotarasti sa abordezi un subiect, incearca sa vezi ce materiale recomanda altii. Internetul este plin de materiale de diferite grade de dificultate.

Cand te simti stapan pe un subiect, testeaza-ti cunostintele. Construieste o aplicatie, urmareste subiectul pe platforme de Q/A sau, de ce nu, scrie un tutorial pentru altii. Intelegi mult mai bine un subiect cand il descrii altora.

Exerseaza! Este foarte important sa folosesti ce inveti sau vei uita mai repede decat crezi. Contribuie la proiecte open-source, incearca sa-ti faci proiecte personale sau incearca sa adaptezi proiectele altora la nevoile tale. Github este o unealta forte buna pentru a gasi si publica proiecte.

Este putin mai greu la inceput sa intelegi codul altuia, dar in industrie este imperativ ca sa poti colabora cu altii.

Invata lucruri noi tot timpul. Tehnologia se schimba, la fel cum se schimba si perspectiva asupra ei. De exemplu, AJAX a aparut la sfarsitul anilor “90, dar perspectiva asupra cum acesta se poate folosi s-a schimbat dramatic in anii urmatori, chiar daca tehnologia nu s-a schimbat mult timp. La fel a fost si cu JavaScript, desi a apatur la inceputul anilor “90,  abia dupa anii 2000 a inceput sa fie considerata o unealta utila, inainte era folosita in special pentru efecte speciale.

Mult timp, PHP a fost considerat un limbaj util doar pentru proiecte mici. Astazi, este limbajul preferat de giganti ai internetului cum ar fi Facebook si Yahoo!. O data cu popularitatea si abordarea asupra lui a fost schimbata pentru o performanta si scalabilitate mai buna.

Concluzie

Sistemul educational nu ofera performanta de care angajatorii au nevoie. Asta creeaza o discordanta intre asteptarilor angajatorilor si cele ale absolventilor, iar asta nu este doar o problema a informaticii.

Din pacate si materialele alternative uneori promit lucruri nerealiste, unii studiaza tehnologii si limbaje de programare luni de zile, iar altii promit rezultate dupa doar cateva zile sau chiar ore.

Din fericire, traim intr-o lume a informatiei si putem gasi nu doar materiale ci si pareri despre acestea.

Printr-o mai buna pregatire, sansele de angajare cresc considerabil, rezultand intr-o satisfactie mai mare de ambele parti.

Written by Claudiu Persoiu

17 December 2013 at 11:18 PM

Posted in Diverse